¹Elihu parolis plue, kaj diris:

¹Elihu a luat din nou cuvîntul, şi a zis:

²Auxskultu, sagxuloj, miajn vortojn; Kaj vi, kompetentuloj, atentu min.

²,Ascultaţi, înţelepţilor, cuvintele mele! Luaţi aminte la mine, pricepuţilor!

³CXar la orelo esploras la parolon, Kiel la palato gustumas la mangxajxon.

³Căci urechea deosebeşte cuvintele, cum gustă cerul gurii bucatele.`

⁴Decidon ni elektu al ni; Ni esploru inter ni, kio estas bona.

⁴Să alegem ce este drept, să vedem între noi ce este bun.

⁵CXar Ijob diris:Mi estas prava, Sed Dio forigis mian rajton;

⁵Iov a zis: ,Sînt nevinovat Şi Dumnezeu nu vrea să-mi dea dreptate;

⁶En mia jugxa afero mi estas refutata; Turmentas min mia sago, kvankam mi estas senkulpa.

⁶am dreptate şi trec drept mincinos; rana mea este jalnică, şi sînt fără păcat.`

⁷Kiu homo estas simila al Ijob, Kiu trinkas mokojn kiel akvon?

⁷Este vreun om ca Iov, care să bea batjocura ca apa,

⁸Kaj li estas preta aligxi al malbonaguloj Kaj iri kun malpiuloj;

⁸care să umble în tovărăşia celor ce fac rău, care să meargă mînă în mînă cu cei nelegiuiţi?

⁹CXar li diras:Homo ne havas utilon, Se li sercxas favoron de Dio.

⁹Căci el a zis: ,Nu -i foloseşte nimic omului să-şi pună plăcerea în Dumnezeu.`

¹⁰Tial auxskultu min, ho sagxaj homoj: Dio estas malproksima de malbonagoj, Kaj la Plejpotenculo estas malproksima de maljusteco;

¹⁰Ascultaţi-mă dar, oameni pricepuţi! Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic fărădelegea!

¹¹Sed Li repagas al homo laux liaj agoj, Kaj laux la vojo de cxiu Li renkontas lin.

¹¹El dă omului după faptele lui, răsplăteşte fiecăruia după căile lui.

¹²Vere, Dio ne malbonagas, Kaj la Plejpotenculo ne kurbigas la veron.

¹²Nu, negreşit, Dumnezeu nu săvîrşeşte fărădelegea; Cel Atotputernic nu calcă dreptatea.

¹³Kiu komisiis al Li la teron? Kaj kiu starigis Lin super la tuta mondo?

¹³Cine L -a însărcinat să cîrmuiască pămîntul? Cine I -a dat lumea în grija Lui?

¹⁴Se Li pensus nur pri Si, Se Li prenus al Si Sian spiriton kaj spiron,

¹⁴Dacă nu s'ar gîndi decît la El, dacă Şi-ar lua înapoi duhul şi suflarea,

¹⁵Tiam pereus absolute cxiu karno, Kaj homo refarigxus polvo.

¹⁵tot ce este carne ar pieri deodată, şi omul s'ar întoarce în ţărînă.

¹⁶Se vi havas prudenton, auxskultu cxi tion; Atentu la vocxon de miaj paroloj.

¹⁶Dacă ai pricepere, ascultă lucrul acesta, ia aminte la glasul cuvintelor mele!

¹⁷CXu povas regi malamanto de justeco? CXu vi povas akuzi la Plejjustulon?

¹⁷Oare ar putea să domnească un vrăjmaş al dreptăţii? Şi vei osîndi tu pe Cel drept, pe Cel puternic,

¹⁸CXu oni povas diris al regxo:Sentauxgulo; Aux al altranguloj:Malpiulo?

¹⁸care strigă către împăraţi: ,Netrebnicilor!` Şi către domnitori: ,Nelegiuiţilor!`

¹⁹Sed Li ne atentas la vizagxon de princoj, Kaj ne preferas ricxulon antaux malricxulo; CXar cxiuj estas faritajxo de Liaj manoj.

¹⁹Care nu caută la faţa celor mari, şi nu face deosebire între bogat şi sărac, pentrucă toţi sînt lucrarea mînilor Lui?

²⁰Momente ili mortas, noktomeze ili tumultigxas kaj malaperas; Ne de homa mano estas forigataj la potenculoj.

²⁰Într'o clipă, ei îşi pierd viaţa. La miezul nopţii, un popor se clatină şi piere. Cel puternic piere, fără amestecul mînii vreunui om.

²¹CXar Liaj okuloj estas super la vojoj de homo, Kaj cxiujn liajn pasxojn Li vidas.

²¹Căci Dumnezeu vede purtatea tuturor, priveşte paşii fiecăruia.

²²Ne ekzistas mallumo nek ombrego, Kie povus sin kasxi malbonaguloj.

²²Nu este nici întunerec, nici umbră a morţii, unde să se poată ascunde cei ce fac fărădelegea.

²³Li ne bezonas multe klopodi kun homo, Ke li iru al Dio por jugxo.

²³Dumnezeu n'are nevoie să privească multă vreme, ca să tragă pe un om la judecată înaintea Lui.

²⁴Li pereigas la fortulojn sennombre Kaj starigas sur ilia loko aliajn;

²⁴El zdrobeşte pe cei mari fără cercetare, şi pune pe alţii în locul lor.

²⁵CXar Li scias iliajn farojn; Li renversas ilin en la nokto, kaj ili frakasigxas.

²⁵Căci El cunoaşte faptele lor: noaptea îi răstoarnă, sînt zdrobiţi.

²⁶Kiel malpiulojn Li frapas ilin sur loko, kie cxiuj vidas;

²⁶Îi loveşte ca pe nişte nelegiuiţi, în faţa tuturor.

²⁷Pro tio, ke ili forturnigxis de Li Kaj ne penis kompreni cxiujn Liajn vojojn,

²⁷Abătîndu-se dela El, şi părăsindtoate căile Lui,

²⁸Sed venigis al Li la kriadon de malricxulo, Kaj Li auxdis la kriadon de mizeruloj.

²⁸ei au făcut să se înalţe la Dumnezeu strigătul săracului. I-au îndreptat luarea aminte la strigătul celui nenorocit.

²⁹Se Li kvietigas, tiam kiu povas ribeligi? Se Li kasxas Sian vizagxon, tiam kiu povas Lin vidi? Tiel estas egale kun nacio kaj kun aparta homo,

²⁹Dacă dă El pace, cine poate s'o turbure? Dacă Îşi ascunde El Faţa, cine poate să -L vadă? La fel se poartă fie cu un popor, fie cu un om,

³⁰Por ke ne regu homo hipokrita, El la pekigantoj de popolo.

³⁰pentru ca nelegiuitul să nu mai stăpînească şi să nu mai fie o cursă pentru popor.

³¹Al Dio oni devas diri: Mi fierigxis, mi ne plu faros malbonon;

³¹Căci a zis el vreodată lui Dumnezeu: ,Am fost pedepsit, nu voi mai păcătui;

³²Kion mi ne vidas, pri tio instruu min; Se mi faris maljustajxon, mi ne plu faros.

³²arată-mi ce nu văd; dacă am făcut nedreptăţi, nu voi mai face?`

³³CXu konforme al via opinio Li devas repagi? Al vi ja ne placxis. Vi elektu, ne mi; Kaj kion vi scias, tion diru.

³³Oare după părerea ta va face Dumnezeu dreptate? Tu lepezi, tu alegi, şi nu eu; Spune dar ce ştii!

³⁴Sagxaj homoj diros al mi, Kaj prudenta homo, kiu min auxskultas:

³⁴Oamenii cu pricepere vor fi de părerea mea, înţeleptul care m'ascultă va gîndi ca mine:

³⁵Ijob parolas malsagxe, Kaj liaj vortoj estas malprudentaj.

³⁵,Iov vorbeşte fără pricepere, şi cuvîntările lui sînt lipsite de judecată.

³⁶Ho, se Ijob estus elprovita gxis la fino, Pro tio, ke li aligxas al homoj pekaj;

³⁶Să fie încercat dar mai departe, fiindcă răspunde ca cei răi!

³⁷CXar al sia peko li aldonas blasfemon; Inter ni li mokas, kaj multe parolas kontraux Dio.

³⁷Căci adaugă la greşelile lui păcate noi; bate din palme în mijlocul nostru, îşi înmulţeşte cuvintele împotriva lui Dumnezeu.``