¹Malvera pesilo estas abomenajxo por la Eternulo; Sed plena pezo placxas al Li.

¹Cumpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.

²Se venis malhumileco, venos ankaux honto; Sed cxe la humiluloj estas sagxo.

²Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

³La senkulpeco de la piuloj gvidos ilin; Sed la falsemo pereigos la maliculojn.

³Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.

⁴Ne helpos ricxo en la tago de kolero; Sed bonfaremo savas de morto.

⁴În ziua mîniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

⁵La justeco de piulo ebenigas lian vojon; Sed malpiulo falos per sia malpieco.

⁵Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui.

⁶La justeco de piuloj savos ilin; Sed la pasio de maliculoj ilin kaptos.

⁶Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinşi de răutatea lor.

⁷Kiam mortas homo pia, ne pereas lia espero; Sed la atendo de la pekuloj pereas.

⁷La moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.

⁸Piulo estas savata kontraux mizero, Kaj malpiulo venas sur lian lokon.

⁸Cel neprihănit este scăpat din strîmtoare, şi cel rău îi ia locul.

⁹Per la busxo de hipokritulo difektigxas lia proksimulo; Sed per kompreno piuloj savigxas.

⁹Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sînt scăpaţi prin ştiinţă.

¹⁰Kiam al la piuloj estas bone, la urbo gxojas; Kaj kiam pereas malpiuloj, gxi estas gaja.

¹⁰Cînd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi cînd pier cei răi, toţi strigă de veselie.

¹¹Per la beno de piuloj urbo altigxas; Kaj per la busxo de malpiuloj gxi ruinigxas.

¹¹Cetatea se înalţă prin binecuvîntarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -

¹²Kiu mokas sian proksimulon, tiu estas malsagxulo; Sed homo prudenta silentas.

¹²Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -

¹³Kiu iras kun kalumnioj, tiu elperfidas sekreton; Sed kiu havas fidelan spiriton, tiu konservas aferon.

¹³Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat. -

¹⁴CXe manko de prikonsiligxo popolo pereas; Sed cxe multe da konsilantoj estas bonstato.

¹⁴Cînd nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -

¹⁵Malbonon faras al si tiu, kiu garantias por fremdulo; Sed kiu malamas donadon de mano, tiu estas ekster dangxero.

¹⁵Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -

¹⁶Aminda virino akiras honoron, Kaj potenculoj akiras ricxon.

¹⁶O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. -

¹⁷Bonkora homo donos bonon al sia animo, Kaj kruelulo detruas sian karnon.

¹⁷Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăş carnea lui. -

¹⁸Malvirtulo akiras profiton malveran, Kaj la semanto de virto veran rekompencon.

¹⁸Cel rău dobîndeşte un cîştig înşelător, dar cel ce samănă neprihănirea are o adevărată plată. -

¹⁹Bonfarado kondukas al vivo; Kaj kiu celas malbonon, tiu iras al sia morto.

¹⁹Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -

²⁰Abomenajxo por la Eternulo estas la malickoruloj; Sed placxas al Li tiuj, kiuj iras vojon pian.

²⁰Cei cu inima stricată sînt o scîrbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sînt plăcuţi.

²¹Oni povas esti certa, ke malvirtulo ne restos senpuna; Sed la idaro de virtuloj estos savita.

²¹Hotărît: cel rău nu va rămînea nepedepsit, dar sămînţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -

²²Kiel ora ringo sur la nazo de porko, Tiel estas virino bela, sed malbonkonduta.

²²Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. -

²³La deziro de virtuloj estas nur bono; Sed malvirtuloj povas esperi nur koleron.

²³Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mînie-.

²⁴Unu disdonas, kaj ricxigxas cxiam pli; Alia tro avaras, kaj tamen nur malricxigxas.

²⁴Unul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decît să sărăcească. -

²⁵Animo benanta gxuos bonstaton; Kaj kiu trinkigas, tiu mem havos suficxe por trinki.

²⁵Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -

²⁶Kiu retenas grenon, tiun malbenas la popolo; Sed beno venas sur la kapon de tiu, kiu disdonas.

²⁶Cine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. -

²⁷Kiu celas bonon, tiu atingos placxon; Sed kiu sercxas malbonon, tiun gxi trafos.

²⁷Cine urmăreşte binele, îşi cîştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. -

²⁸Kiu fidas sian ricxecon, tiu falos; Sed virtuloj floros kiel juna folio.

²⁸Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -

²⁹Kiu detruas sian domon, tiu heredos venton; Kaj malsagxulo estas sklavo de sagxulo.

²⁹Cine îşi turbură casa va moşteni vînt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! -

³⁰La frukto de virtulo estas arbo de vivo; Kaj akiranto de animoj estas sagxulo.

³⁰Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept cîştigă suflete. -

³¹Se virtulo ricevas redonon sur la tero, Tiom pli malvirtulo kaj pekulo!

³¹Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pămînt; cu cît mai mult cel rău şi păcătos!