¹Kiu amas instruon, tiu amas scion; Sed kiu malamas atentigon, tiu estas malsagxulo.

¹Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. -

²Bonulo akiras favoron de la Eternulo; Sed homo malica estos kondamnita.

²Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osîndeşte pe cel plin de răutate.

³Ne fortikigxos homo per malvirto; Sed la radiko de virtuloj ne sxanceligxos.

³Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. -

⁴Brava virino estas krono por sia edzo; Sed senhonora estas kiel puso en liaj ostoj.

⁴O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. -

⁵La pensoj de virtuloj estas justeco; La meditado de malvirtuloj estas malico.

⁵Gîndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune. -

⁶La paroloj de malvirtuloj estas insido pri sango; Sed la busxo de virtuloj ilin savas.

⁶Cuvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -

⁷La malvirtuloj renversigxos kaj malaperos; Sed la domo de virtuloj staros forte.

⁷Cei răi sînt răsturnaţi, şi nu mai sînt, dar casa celor neprihăniţi rămîne în picioare! -

⁸Oni lauxdas homon laux lia sagxo; Sed perversulo estos hontigita.

⁸Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. -

⁹Pli bona estas homo negrava, sed laboranta por si, Ol homo, kiu sercxas honoron, sed al kiu mankas pano.

⁹Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. -

¹⁰Virtulo kompatas la vivon de sia bruto; Sed la koro de malvirtuloj estas kruela.

¹⁰Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.

¹¹Kiu prilaboras sian teron, tiu havos sate da pano; Sed kiu sercxas vantajxojn, tiu estas malsagxulo.

¹¹Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -

¹²Malvirtulo sercxas subtenon de malnobluloj; Sed la radiko de virtuloj donas forton.

¹²Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. -

¹³Per siaj pekaj vortoj kaptigxas malbonulo; Sed virtulo eliras el mizero.

¹³În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -

¹⁴Per la fruktoj de sia busxo homo bone satigxas; Kaj laux la merito de siaj manoj homo ricevas redonon.

¹⁴Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mînilor lui. -

¹⁵La vojo de malsagxulo estas gxusta en liaj okuloj; Sed sagxulo auxskultas konsilon.

¹⁵Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. -

¹⁶Malsagxulo tuj montras sian koleron; Sed sagxulo ignoras ofendon.

¹⁶Nebunul îndată îşi dă pe faţă mînia, dar înţeleptul ascunde ocara. -

¹⁷Kiu estas verama, tiu eldiras tion, kio estas gxusta, Sed falsama atestulo trompon.

¹⁷Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -

¹⁸Ofte nepripensita parolo vundas kiel glavo; Sed la lango de sagxuloj sanigas.

¹⁸Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -

¹⁹Parolo vera restas fortike por cxiam; Sed parolo malvera nur por momento.

¹⁹Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă. -

²⁰Malico estas en la koro de malbonintenculoj; Sed cxe la pacigantoj estas gxojo.

²⁰Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. -

²¹Nenio malbona trafos virtulon; Sed la malvirtuloj havas plene da malbono.

²¹Nicio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiţi de rele. -

²²Abomenajxo por la Eternulo estas busxo mensogema; Sed kiuj agas laux vero, tiuj placxas al Li.

²²Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţi. -

²³Sagxa homo kasxas scion; Sed la koro de malsagxuloj elkrias malsagxecon.

²³Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -

²⁴La mano de diligentuloj regos; Sed mano maldiligenta pagos tributon.

²⁴Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. -

²⁵Zorgo en la koro de homo gxin premas; Sed amika vorto gxin gxojigas.

²⁵Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. -

²⁶Al la virtulo estas pli bone, ol al lia proksimulo; Sed la vojo de malvirtuloj ilin erarigas.

²⁶Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. -

²⁷Maldiligenteco ne pretigos al si mangxon; Sed homo diligenta havas ricxecon.

²⁷Leneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -

²⁸Sur la vojo de virto estas vivo, Kaj gxi estos ebenigita kontraux morto.

²⁸Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -