¹Sagxa filo lernas de la patro; Sed mokanto ne auxskultas moralinstruon.

¹Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -

²La frukto de la busxo donas al homo bonan mangxon; Sed la deziro de krimuloj estas perforto.

²Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -

³Kiu gardas sian busxon, tiu gardas sian animon; Kiu tro malfermas sian busxon, tiu pereas.

³Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -

⁴La animo de maldiligentulo deziras, kaj ne ricevas; Sed la animo de diligentuloj satigxas.

⁴Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -

⁵Vorton malveran virtulo malamas; Sed malvirtulo agas abomene kaj venas al honto.

⁵Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. -

⁶La virto gardas tiun, kiu iras gxustan vojon; Sed la malvirto pereigas pekulon.

⁶Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -

⁷Unu sxajnigas sin ricxa, havante nenion; Alia sxajnigas sin malricxa, havante grandan ricxecon.

⁷Unul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -

⁸Per sia ricxeco homo savas sian animon; Sed malricxulo ne auxskultas atentigon.

⁸Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n'ascultă mustrarea. -

⁹La lumo de virtuloj brilegas; Sed la lumilo de malvirtuloj estingigxos.

⁹Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -

¹⁰Nur de malhumileco venas malpaco; Sed la akceptantaj konsilojn havas sagxon.

¹⁰Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -

¹¹Ricxeco rapide akirita malgrandigxas; Sed kion oni kolektas per laboro, tio multigxas.

¹¹Bogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -

¹²Espero prokrastata dolorigas la koron; Sed plenumita deziro estas arbo de vivo.

¹²O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -

¹³Kiu malsxatas diron, tiu malutilas al si mem; Sed respektanta ordonon estos rekompencita.

¹³Cine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -

¹⁴Instruo de sagxulo estas fonto de vivo, Por evitigi la retojn de la morto.

¹⁴Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -

¹⁵Bona prudento placxigas; Sed la vojo de perfiduloj estas malglata.

¹⁵O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -

¹⁶CXiu prudentulo agas konscie; Sed malsagxulo elmontras malsagxecon.

¹⁶Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -

¹⁷Malbona sendito falas en malfelicxon; Sed sendito fidela sanigas.

¹⁷Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -

¹⁸Malricxa kaj hontigata estos tiu, kiu forpusxas instruon; Sed kiu observas instruon, tiu estos estimata.

¹⁸Sărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -

¹⁹Deziro plenumita estas agrabla por la animo; Sed malagrable por la malsagxuloj estas deturni sin de malbono.

¹⁹Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. -

²⁰Kiu iras kun sagxuloj, tiu estos sagxa; Sed kamarado de malsagxuloj suferos doloron.

²⁰Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -

²¹Pekulojn persekutas malbono; Sed virtulojn rekompencas bono.

²¹Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.

²²Bonulo heredigas la nepojn; Kaj por virtulo konservigxas la havo de pekulo.

²²Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -

²³Multe da mangxajxo estas sur la kampo de malricxuloj; Sed multaj pereas pro manko de justeco.

²³Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -

²⁴Kiu sxparas sian vergon, tiu malamas sian filon; Sed kiu lin amas, tiu baldaux lin punas.

²⁴Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -

²⁵Virtulo mangxas, por satigi sian animon; Sed la ventro de malvirtuloj havas mankon.

²⁵Cel neprihănit mănîncă pînă se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă. -