¹Kiu apartigxas, tiu sercxas sian volupton Kaj iras kontraux cxiu sagxa konsilo.

¹Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -

²Malsagxulo ne deziras prudenton, Sed nur malkovri sian koron.

²Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -

³Kiam venas malvirtulo, Venas ankaux malestimo kun honto kaj moko.

³Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -

⁴La vortoj de homa busxo estas profunda akvo; La fonto de sagxo estas fluanta rivero.

⁴Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -

⁵Ne estas bone favori malvirtulon, Por faligi virtulon cxe la jugxo.

⁵Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

⁶La lipoj de malsagxulo kondukas al malpaco, Kaj lia busxo venigas batojn.

⁶Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

⁷La busxo de malsagxulo estas pereo por li, Kaj liaj lipoj enretigas lian animon.

⁷Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -

⁸La vortoj de kalumnianto estas kiel frandajxoj, Kaj ili penetras en la profundon de la ventro.

⁸Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

⁹Kiu estas senzorga en sia laborado, Tiu estas frato de pereiganto.

⁹Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -

¹⁰La nomo de la Eternulo estas fortika turo: Tien kuras virtulo, kaj estas sxirmata.

¹⁰Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -

¹¹La havo de ricxulo estas lia fortika urbo, Kaj kiel alta muro en lia imago.

¹¹Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

¹²Antaux la pereo la koro de homo fierigxas, Kaj antaux honoro estas humileco.

¹²Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

¹³Kiu respondas, antaux ol li auxdis, Tiu havas malsagxon kaj honton.

¹³Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -

¹⁴La spirito de homo nutras lin en lia malsano; Sed spiriton premitan kiu povas elporti?

¹⁴Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -

¹⁵La koro de sagxulo akiras prudenton, Kaj la orelo de sagxuloj sercxas scion.

¹⁵O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -

¹⁶Donaco de homo donas al li vastecon Kaj kondukas lin al la grandsinjoroj.

¹⁶Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -

¹⁷La unua estas prava en sia proceso; Sed venas lia proksimulo kaj gxin klarigas.

¹⁷Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -

¹⁸La loto cxesigas disputojn Kaj decidas inter potenculoj.

¹⁸Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -

¹⁹Malpacigxinta frato estas pli obstina, ol fortikigita urbo; Kaj disputoj estas kiel rigliloj de turo.

¹⁹Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -

²⁰De la fruktoj de la busxo de homo satigxas lia ventro; Li mangxas la produktojn de siaj lipoj.

²⁰Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -

²¹Morto kaj vivo dependas de la lango; Kaj kiu gxin amas, tiu mangxos gxiajn fruktojn.

²¹Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -

²²Kiu trovis edzinon, tiu trovis bonon Kaj ricevis favoron de la Eternulo.

²²Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -

²³Per petegado parolas malricxulo; Kaj ricxulo respondas arogante.

²³Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -

²⁴Havi multajn amikojn estas embarase; Sed ofte amiko estas pli sindona ol frato.

²⁴Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -