¹Pli bona estas seka peco da pano, sed kun trankvileco, Ol domo plena de viando, kun malpaco.

¹Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

²Sagxa sklavo regos super filo hontinda, Kaj dividos heredon kune kun fratoj.

²Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

³Fandujo estas por argxento, kaj forno por oro; Sed la korojn esploras la Eternulo.

³Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

⁴Malbonfaranto obeas malbonajn busxojn; Malveremulo atentas malpian langon.

⁴Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

⁵Kiu mokas malricxulon, tiu ofendas lian Kreinton; Kiu gxojas pri ies malfelicxo, tiu ne restos sen puno.

⁵Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

⁶Nepoj estas krono por maljunuloj; Kaj gloro por infanoj estas iliaj gepatroj.

⁶Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

⁷Al malsagxulo ne konvenas alta parolado, Kaj ankoraux malpli al nobelo mensogado.

⁷Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

⁸Donaco estas juvelo en la okuloj de sia mastro; Kien ajn li sin turnos, li sukcesos.

⁸Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

⁹Kiu kovras kulpon, tiu sercxas amikecon; Sed kiu reparolas pri la afero, tiu disigas amikojn.

⁹Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

¹⁰Pli efikas riprocxo cxe sagxulo, Ol cent batoj cxe malsagxulo.

¹⁰O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

¹¹Malbonulo sercxas nur ribelon; Sed terura sendato estos sendita kontraux lin.

¹¹Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

¹²Pli bone estas renkonti ursinon, al kiu estas rabitaj gxiaj infanoj, Ol malsagxulon kun lia malsagxeco.

¹²Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

¹³Kiu redonas malbonon por bono, El ties domo ne malaperos malbono.

¹³Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

¹⁴La komenco de malpaco estas kiel liberigo de akvo; Antaux ol gxi tro vastigxis, forlasu la malpacon.

¹⁴Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

¹⁵Kiu pravigas malvirtulon, kaj kiu malpravigas virtulon, Ambaux estas abomenajxo por la Eternulo.

¹⁵Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

¹⁶Por kio servas mono en la mano de malsagxulo? CXu por acxeti sagxon, kiam li prudenton ne havas?

¹⁶La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

¹⁷En cxiu tempo amiko amas, Kaj li farigxas frato en mizero.

¹⁷Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

¹⁸Homo malsagxa donas manon en manon, Kaj garantias por sia proksimulo.

¹⁸Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

¹⁹Kiu amas malpacon, tiu amas pekon; Kiu tro alte levas sian pordon, tiu sercxas pereon.

¹⁹Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

²⁰Malica koro ne trovos bonon; Kaj kiu havas negxustan langon, tiu enfalos en malfelicxon.

²⁰Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

²¹Kiu naskas malsagxulon, tiu havas cxagrenon; Kaj patro de malprudentulo ne havos gxojon.

²¹Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

²²GXoja koro estas saniga; Kaj malgxoja spirito sekigas la ostojn.

²²O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

²³Kasxitajn donacojn akceptas malvirtulo, Por deklini la vojon de la justeco.

²³Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

²⁴Antaux la vizagxo de prudentulo estas sagxo; Sed la okuloj de malsagxulo estas en la fino de la tero.

²⁴Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

²⁵Filo malsagxa estas cxagreno por sia patro, Kaj malgxojo por sia patrino.

²⁵Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

²⁶Ne estas bone suferigi virtulon, Nek bati noblulon, kiu agas juste.

²⁶Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

²⁷Kiu sxparas siajn vortojn, tiu estas prudenta; Kaj trankvilanimulo estas homo sagxa.

²⁷Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

²⁸Ecx malsagxulo, se li silentas, estas rigardata kiel sagxulo; Kaj kiel prudentulo, se li tenas fermita sian busxon.

²⁸Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.