¹Al la homo apartenas la projektoj de la koro; Sed de la Eternulo venas la vortoj de la lango.

¹Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -

²CXiuj vojoj de la homo estas puraj en liaj okuloj; Sed la Eternulo esploras la spiritojn.

²Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -

³Transdonu al la Eternulo viajn farojn; Tiam viaj entreprenoj staros forte.

³Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -

⁴CXiu faro de la Eternulo havas sian celon; Ecx malvirtulo estas farita por tago de malbono.

⁴Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

⁵CXiu malhumilulo estas abomenajxo por la Eternulo; Kaj li certe ne restos ne punita.

⁵Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -

⁶Per bono kaj vero pardonigxas peko; Kaj per timo antaux la Eternulo oni evitas malbonon.

⁶Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -

⁷Kiam al la Eternulo placxas la vojoj de homo, Li ecx liajn malamikojn pacigas kun li.

⁷Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

⁸Pli bona estas malmulto, sed kun justeco, Ol granda profito, sed maljusta.

⁸Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

⁹La koro de homo pripensas sian vojon; Sed la Eternulo direktas lian iradon.

⁹Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -

¹⁰Sorcxo estas sur la lipoj de regxo; Lia busxo ne peku cxe la jugxo.

¹⁰Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -

¹¹GXusta pesilo kaj gxustaj pesiltasoj estas de la Eternulo; CXiuj pezilsxtonoj en la sako estas Lia faro.

¹¹Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -

¹²Abomenajxo por regxoj estas fari maljustajxon; CXar per justeco staras fortike la trono.

¹²Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

¹³Al la regxoj placxas lipoj veramaj; Kaj ili amas tiun, kiu parolas la veron.

¹³Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

¹⁴Kolero de regxo estas kuriero de morto; Sed homo sagxa igas gxin pardoni.

¹⁴Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -

¹⁵Luma vizagxo de regxo estas vivo; Kaj lia favoro estas kiel nubo kun printempa pluvo.

¹⁵Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

¹⁶Akiro de sagxeco estas multe pli bona ol oro; Kaj akiro de prudento estas preferinda ol argxento.

¹⁶Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -

¹⁷La vojo de virtuloj evitas malbonon; Kiu gardas sian vojon, tiu konservas sian animon.

¹⁷Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

¹⁸Antaux la pereo iras fiereco; Kaj antaux la falo iras malhumileco.

¹⁸Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

¹⁹Pli bone estas esti humila kun malricxuloj, Ol dividi akiron kun fieruloj.

¹⁹Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -

²⁰Kiu prudente kondukas aferon, tiu trovos bonon; Kaj kiu fidas la Eternulon, tiu estas felicxa.

²⁰Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

²¹Kiu havas prudentan koron, tiu estas nomata sagxulo; Kaj agrablaj paroloj plivalorigas la instruon.

²¹Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

²²Sagxo estas fonto de vivo por sia posedanto; Sed la instruo de malsagxuloj estas malsagxeco.

²²Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

²³La koro de sagxulo prudentigas lian busxon, Kaj en lia busxo plivalorigxas la instruo.

²³Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -

²⁴Agrabla parolo estas fresxa mielo, Dolcxa por la animo kaj saniga por la ostoj.

²⁴Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

²⁵Iufoje vojo sxajnas gxusta al homo, Kaj tamen gxia fino kondukas al la morto.

²⁵Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

²⁶Kiu laboras, tiu laboras por si mem; CXar lin devigas lia busxo.

²⁶Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -

²⁷Malbona homo kauxzas malbonon; Kaj sur liaj lipoj estas kvazaux brulanta fajro.

²⁷Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

²⁸Malica homo disvastigas malpacon; Kaj kalumnianto disigas amikojn.

²⁸Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

²⁹Rabemulo forlogas sian proksimulon Kaj kondukas lin sur vojo malbona.

²⁹Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -

³⁰Kiu faras signojn per la okuloj, tiu intencas malicon; Kiu faras signojn per la lipoj, tiu plenumas malbonon.

³⁰Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -

³¹Krono de gloro estas la grizeco; Sur la vojo de justeco gxi estas trovata.

³¹Perii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

³²Pacienculo estas pli bona ol fortulo; Kaj kiu regas sian spiriton, tiu estas pli bona ol militakiranto de urbo.

³²Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -

³³Sur la baskon oni jxetas loton; Sed gxia tuta decido estas de la Eternulo.

³³Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -