¹Milda respondo kvietigas koleron; Sed malmola vorto ekscitas koleron.

¹Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.

²La lango de sagxuloj bonigas la instruon; Sed la busxo de malsagxuloj elparolas sensencajxon.

²Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

³Sur cxiu loko estas la okuloj de la Eternulo; Ili vidas la malbonulojn kaj bonulojn.

³Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

⁴Milda lango estas arbo de vivo; Sed malbonparola rompas la spiriton.

⁴Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

⁵Malsagxulo malsxatas la instruon de sia patro; Sed kiu plenumas la admonon, tiu estas prudenta.

⁵Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

⁶En la domo de virtulo estas multe da trezoroj; Sed en la profito de malvirtulo estas pereo.

⁶În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

⁷La busxo de sagxuloj semas instruon; Sed la koro de malsagxuloj ne estas tia.

⁷Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

⁸Oferdono de malvirtuloj estas abomenajxo por la Eternulo; Sed la pregxo de virtuloj al Li placxas.

⁸Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

⁹Abomenajxo por la Eternulo estas la vojo de malvirtulo; Sed kiu celas virton, tiun Li amas.

⁹Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

¹⁰Malbona puno atendas tiun, kiu forlasas la vojon; Kaj la malamanto de admono mortos.

¹⁰Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

¹¹SXeol kaj la abismo estas antaux la Eternulo: Tiom pli la koroj de la homidoj.

¹¹Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

¹²Mokanto ne amas tiun, kiu lin admonas; Al sagxuloj li ne iras.

¹²Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

¹³GXoja koro faras la vizagxon gxoja; Sed cxe cxagreno de la koro la spirito estas malgaja.

¹³O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

¹⁴La koro de sagxulo sercxas instruon; Sed la busxo de malsagxuloj nutras sin per malsagxeco.

¹⁴Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

¹⁵CXiuj tagoj de malfelicxulo estas malbonaj; Sed kontenta koro estas festenado.

¹⁵Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

¹⁶Pli bona estas malmulto kun timo antaux la Eternulo, Ol granda trezoro kun maltrankvileco cxe gxi.

¹⁶Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

¹⁷Pli bona estas mangxo el verdajxo, sed kun amo, Ol grasa bovo, sed kun malamo.

¹⁷Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -

¹⁸Kolerema homo kauxzas malpacon; Kaj pacienculo kvietigas disputon.

¹⁸Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

¹⁹La vojo de maldiligentulo estas kiel dornarbeto; Sed la vojo de virtuloj estas ebenigita.

¹⁹Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

²⁰Sagxa filo gxojigas la patron; Sed homo malsagxa estas malhonoro por sia patrino.

²⁰Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

²¹Malsagxeco estas gxojo por malsagxulo; Sed homo prudenta iras gxustan vojon.

²¹Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

²²Kie ne estas konsilo, tie la entreprenoj neniigxas; Sed cxe multe da konsilantoj ili restas fortikaj.

²²Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -

²³Plezuro por homo estas en la respondo de lia busxo; Kaj kiel bona estas vorto en la gxusta tempo!

²³Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

²⁴La vojo de la vivo por sagxulo iras supren, Por ke li evitu SXeolon malsupre.

²⁴Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

²⁵La domon de fieruloj la Eternulo ruinigas; Sed Li gardas la limojn de vidvino.

²⁵Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

²⁶Abomenajxo por la Eternulo estas la intencoj de malnoblulo; Sed agrablaj estas la paroloj de puruloj.

²⁶Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

²⁷Profitemulo malgxojigas sian domon; Sed kiu malamas donacojn, tiu vivos.

²⁷Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

²⁸La koro de virtulo pripensas respondon; Sed la busxo de malvirtuloj elfluigas malbonon.

²⁸Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

²⁹La Eternulo estas malproksima de la malvirtuloj; Sed la pregxon de la virtuloj Li auxskultas.

²⁹Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

³⁰Luma okulo gxojigas la koron; Bona sciigo fortikigas la ostojn.

³⁰O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

³¹Orelo, kiu auxskultas la instruon de la vivo, Logxos inter sagxuloj.

³¹Urechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

³²Kiu forpusxas admonon, tiu malestimas sian animon; Sed kiu auxskultas instruon, tiu akiras sagxon.

³²Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

³³La timo antaux la Eternulo instruas sagxon, Kaj humileco trovigxas antaux honoro.

³³Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -