¹La vino estas blasfemanto, ebriiga trinkajxo estas sovagxa; Kaj kiu delogigxas per ili, tiu ne estas prudenta.

¹Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -

²Minaco de regxo estas kiel kriego de leono; Kiu lin kolerigas, tiu pekas kontraux sia animo.

²Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -

³Estas honoro por homo cxesigi malpacon; Sed cxiu malsagxulo estas malpacema.

³Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -

⁴En la malvarma tempo mallaborulo ne plugas; Li petos en auxtuno, kaj li nenion ricevos.

⁴Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! -

⁵Intenco en la koro de homo estas profunda akvo; Sed homo sagxa gxin elcxerpos.

⁵Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -

⁶Multaj homoj proklamas pri sia boneco; Sed kiu trovos homon fidelan?

⁶Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -

⁷Virtulo iras en sia senpekeco; Felicxaj estas liaj infanoj post li.

⁷Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -

⁸Regxo, kiu sidas sur trono de jugxo, Disventumas per siaj okuloj cxion malbonan.

⁸Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -

⁹Kiu povas diri:Mi purigis mian koron, Mi estas libera de mia peko?

⁹Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` -

¹⁰Neegalaj peziloj, neegalaj mezuroj, Ambaux estas abomenajxo por la Eternulo.

¹⁰Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. -

¹¹Ecx knabon oni povas ekkoni laux liaj faroj, CXu estas pura kaj justa lia konduto.

¹¹Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -

¹²Orelon auxdantan kaj okulon vidantan: Ilin ambaux kreis la Eternulo.

¹²Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -

¹³Ne amu dormon, por ke vi ne malricxigxu; Malfermu viajn okulojn, kaj vi satigxos de pano.

¹³Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -

¹⁴Malbona, malbona, diras la acxetanto; Sed kiam li foriris, tiam li fanfaronas.

¹⁴,,Rău! Rău!`` zice cumpărătorul, şi plecînd, se fericeşte. -

¹⁵Oni povas havi oron kaj multe da perloj; Sed busxo prudenta estas multevalora ilo.

¹⁵Este aur şi sînt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sînt un lucru scump. -

¹⁶Prenu la veston de tiu, kiu garantiis por aliulo; Kaj pro la fremduloj prenu de li garantiajxon.

¹⁶Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -

¹⁷Malhonesta pano estas bongusta por homo; Sed lia busxo poste estos plena de sxtonetoj.

¹⁷Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -

¹⁸Intencoj fortikigxas per konsilo; Kaj militon oni faru prudente.

¹⁸Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -

¹⁹Kiu malkasxas sekreton, tiu estas kiel kalumnianto; Ne komunikigxu kun tiu, kiu havas largxan busxon.

¹⁹Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -

²⁰Kiu malbenas sian patron kaj sian patrinon, Ties lumilo estingigxos meze de profunda mallumo.

²⁰Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -

²¹Heredo, al kiu oni komence tro rapidas, Ne estas benata en sia fino.

²¹O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -

²²Ne diru:Mi repagos malbonon; Fidu la Eternulon, kaj Li vin helpos.

²²Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -

²³Neegalaj peziloj estas abomenajxo por la Eternulo, Kaj malvera pesilo estas ne bona.

²³Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -

²⁴La irado de homo dependas de la Eternulo; Kiel homo povus kompreni sian vojon?

²⁴Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -

²⁵GXi estas reto por homo, se li rapidas nomi ion sankta Kaj esploras nur post faro de promeso.

²⁵Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -

²⁶Sagxa regxo dispelas malvirtulojn, Kaj venigas radon sur ilin.

²⁶Un împărat înţelept vîntură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -

²⁷La animo de homo estas lumilo de la Eternulo; GXi esploras cxiujn internajxojn de la korpo.

²⁷Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. -

²⁸Favorkoreco kaj veremeco hardas regxon; Kaj per favorkoreco li subtenas sian tronon.

²⁸Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -

²⁹Gloro por junuloj estas ilia forto, Kaj ornamo por maljunuloj estas grizeco.

²⁹Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. -

³⁰Vundoj de batoj devas penetri en malbonulon, Kaj frapoj devas iri profunde en lian korpon.

³⁰Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăile şi vînătăile pînă la rană. -