¹Kiel akvaj torentoj estas la koro de regxo en la mano de la Eternulo: Kien Li volas, Li gxin direktas.

¹Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

²CXiuj vojoj de homo estas gxustaj en liaj okuloj; Sed la Eternulo pesas la korojn.

²Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

³Plenumado de vero kaj justeco Estas al la Eternulo pli agrabla ol oferado.

³A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

⁴Fieraj okuloj kaj aroganta koro, Kulturajxo de malvirtuloj, estas peko.

⁴Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

⁵La entreprenoj de diligentulo donas nur profiton; Sed cxiu trorapidado kondukas nur al manko.

⁵Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

⁶Akirado de trezoroj per lango mensogema Estas vanta bloveto, retoj de morto.

⁶Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

⁷La rabo de malvirtuloj atakos ilin mem; CXar ili ne volis fari justajxon.

⁷Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

⁸Malrekta estas la vojo de homo kulpa; Sed la agado de purulo estas gxusta.

⁸Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

⁹Pli bone estas logxi sur angulo de tegmento, Ol kun malpacema edzino en komuna domo.

⁹Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

¹⁰La animo de malvirtulo deziras malbonon; Lia proksimulo ne estas favorata de li.

¹⁰Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

¹¹Kiam blasfemanto estas punata, senspertulo farigxas pli sagxa; Kaj kiam oni instruas sagxulon, li akiras prudenton.

¹¹Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

¹²La Justulo rigardas la domon de malvirtulo, Kaj Li faligas malvirtulojn en malbonon.

¹²Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

¹³Se iu sxtopas sian orelon kontraux kriado de malricxulo, Li ankaux vokos kaj ne estos auxskultata.

¹³Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

¹⁴Sekreta donaco kvietigas koleron, Kaj donaco en la sinon, fortan furiozon.

¹⁴Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

¹⁵Farado de justajxo estas gxojo por la virtulo Kaj teruro por la malbonaguloj.

¹⁵Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

¹⁶Homo, kiu erarforigxis de la vojo de prudento, Eklogxos en komunumo de mortintoj.

¹⁶Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

¹⁷Kiu amas gajecon, tiu havos mankon; Kiu amas vinon kaj oleon, tiu ne estos ricxa.

¹⁷Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

¹⁸La malvirtulo estos liberiga anstatauxo por la virtulo, Kaj malpiulo por piuloj.

¹⁸Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

¹⁹Pli bone estas logxi en lando dezerta, Ol kun malpacema kaj kolerema edzino.

¹⁹Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

²⁰CXarma trezoro kaj oleo estas en la domo de sagxulo; Sed homo malsagxa cxion englutas.

²⁰Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

²¹Kiu celas justecon kaj bonecon, Tiu trovos vivon, justecon, kaj honoron.

²¹Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

²²Kontraux urbon de fortuloj eliras sagxulo, Kaj li faligas gxian fortan fortikajxon.

²²Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

²³Kiu gardas sian busxon kaj sian langon, Tiu gardas sian animon kontraux malfelicxoj.

²³Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

²⁴Fiera malbonulo, kiun oni nomas blasfemulo, Agas kun kolero kaj malboneco.

²⁴Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

²⁵La deziro de mallaborulo lin mortigas, CXar liaj manoj ne volas labori.

²⁵Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

²⁶Tuttage li forte deziras; Sed virtulo donas kaj ne rifuzas.

²⁶Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

²⁷Oferdono de malvirtuloj estas abomenajxo; Kiom pli, kiam li gxin alportas kiel pekoferon!

²⁷Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

²⁸Mensoga atestanto pereos; Sed homo, kiu mem auxdis, parolos por cxiam.

²⁸Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

²⁹Malvirtulo tenas sian vizagxon arogante; Sed virtulo zorgas pri sia vojo.

²⁹Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

³⁰Ne ekzistas sagxo, ne ekzistas prudento, Ne ekzistas konsilo kontraux la Eternulo.

³⁰Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

³¹CXevalo estas preparata por la tago de milito; Sed la helpo venas de la Eternulo.

³¹Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -