¹Nomo bona estas pli preferinda, ol granda ricxeco; Kaj bona estimo, ol argxento kaj oro.

¹Un nume bun este mai de dorit decît o bogăţie mare, şi a fi iubit preţuieşte mai mult decît argintul şi aurul. -

²Ricxulo kaj malricxulo renkontigxas: Ilin ambaux kreis la Eternulo.

²Bogatul şi săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut şi pe unul şi pe altul. -

³Prudentulo antauxvidas malbonon, kaj kasxigxas; Sed naivuloj antauxenpasxas, kaj difektigxas.

³Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sînt pedepsiţi. -

⁴Por humileco kaj timo antaux la Eternulo Oni ricevas ricxecon kaj honoron kaj vivon.

⁴Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. -

⁵Dornoj kaj retoj estas sur la vojo de malbonagulo; Kiu gardas sian animon, tiu malproksimigxas de ili.

⁵Spini şi curse sînt pe calea omului stricat: cel ce-şi păzeşte sufletul se depărtează de ele. -

⁶Instruu knabon konforme al lia vojo, Kaj ecx maljunigxinte li ne deklinigxos de gxi.

⁶Învaţă pe copil calea pe care trebuie s'o urmeze, şi cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea. -

⁷Ricxulo regas super malricxuloj, Kaj kiu prunteprenas, tiu estas sklavo de la pruntedoninto.

⁷Bogatul stăpîneşte peste cei săraci, şi cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce -i dă cu împrumut. -

⁸Kiu semas maljustajxon, tiu rikoltos suferon, Kaj la kano de lia krueleco rompigxos.

⁸Cine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera, şi nuiaua nelegiuirii lui este gata. -

⁹Bonokululo estos benata; CXar li donas el sia pano al malricxulo.

⁹Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui.

¹⁰Forpelu blasfemulon, kaj foriros malpaco, Kaj cxesigxos malkonsento kaj ofendo.

¹⁰Izgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfîrşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta. -

¹¹Kiu amas purecon de koro kaj agrable parolas, Al tiu la regxo estas amiko.

¹¹Cine iubeşte curăţia inimii, şi are bunăvoinţa pe buze, este prieten cu împăratul. -

¹²La okuloj de la Eternulo gardas la prudenton; Sed la vortojn de maliculo Li renversas.

¹²Ochii Domnului păzesc pe cel ce are ştiinţă, dar înfruntă cuvintele celui stricat.

¹³Mallaborulo diras:Leono estas ekstere, Mi povus esti mortigita meze de la strato.

¹³Leneşul zice: ,,Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţă!`` -

¹⁴La busxo de malcxastulino estas profunda foso; Kiun la Eternulo koleras, tiu tien enfalas.

¹⁴Gura curvelor este o groapă adîncă; pe cine vrea să -l pedepsească Domnul, acela cade în ea. -

¹⁵Malsagxeco forte sidas en la koro de knabo; Sed vergo punanta gxin elpelas el gxi.

¹⁵Nebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua certării o va deslipi de el. -

¹⁶Kiu premas malricxulon, por pligrandigi sian ricxecon, Tiu donas al ricxulo, por ke li malricxigxu.

¹⁶Cine asupreşte pe sărac ca să-şi mărească avuţia, va trebui să dea şi el altuia mai bogat şi va duce lipsă. -

¹⁷Klinu vian orelon kaj auxskultu vortojn de sagxuloj, Kaj direktu vian koron al mia instruo;

¹⁷Pleacă-ţi urechea, şi ascultă cuvintele înţelepţilor, şi ia învăţătura mea în inimă.

¹⁸CXar ili estos agrablaj, se vi gardos ilin en via interno; Ili estos cxiuj pretaj sur viaj lipoj.

¹⁸Căci este bine să le păstrezi înlăuntrul tău, şi să-ţi fie toate de odată pe buze. -

¹⁹Ke al la Eternulo estu via fido, Tion mi instruis al vi hodiaux.

¹⁹Pentru ca să-ţi pui încrederea în Domnul, vreau să te învăţ eu astăzi, da, pe tine.

²⁰CXu mi ne skribis al vi tion trifoje Kun konsiloj kaj scio,

²⁰N'am aşternut eu oare în scris pentru tine sfaturi şi cugetări,

²¹Por sciigi al vi la gxustecon de la paroloj de vero, Por ke vi transdonu la parolojn de vero al tiuj, kiuj vin sendis?

²¹ca să te învăţ lucruri temeinice, cuvinte adevărate, ca să răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimete? -

²²Ne prirabu malricxulon, pro tio, ke li estas malricxa; Kaj ne premu senhavulon cxe la pordego;

²²Nu despuia pe sărac, pentrucă este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă!

²³CXar la Eternulo defendos ilian aferon Kaj dispremos iliajn premantojn.

²³Căci Domnul le va apăra pricina lor, şi va despuia viaţa celor ce -i despoaie. -

²⁴Ne amikigxu kun homo kolerema, Kaj ne komunikigxu kun homo flamigxema;

²⁴Nu te împrieteni cu omul mînios, şi nu te însoţi cu omul iute la mînie,

²⁵Ke vi ne lernu lian vojon Kaj ne ricevu reton por via animo.

²⁵ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet. -

²⁶Ne estu inter tiuj, kiuj firmigas per mano, Kiuj garantias por sxuldoj.

²⁶Nu fi printre cei ce pun chezăşii, printre cei ce dau zălog pentru datorii.

²⁷Se vi ne havos per kio pagi, Oni ja prenos vian litajxon de sub vi.

²⁷Căci dacă n'ai cu ce să plăteşti, pentruce ai voi să ţi se ia patul de supt tine?

²⁸Ne forsxovu la antikvajn limojn, Kiujn faris viaj patroj.

²⁸Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au aşezat părinţii tăi. -

²⁹Se vi vidas homon lertan en sia profesio, li staros antaux regxoj; Li ne staros antaux maleminentuloj.

²⁹Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lîngă împăraţi, nu lîngă oamenii de rînd.