¹Ne fanfaronu pri la morgauxa tago; CXar vi ne scias, kion naskos la tago.

¹Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

²Alia vin lauxdu, sed ne via busxo; Fremdulo, sed ne viaj lipoj.

²Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

³Peza estas sxtono, kaj sablo estas sxargxo; Sed kolero de malsagxulo estas pli peza ol ambaux.

³Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

⁴Kolero estas kruelajxo, kaj furiozo estas superakvego; Sed kiu sin tenos kontraux envio?

⁴Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

⁵Pli bona estas riprocxo nekasxita, Ol amo kasxita.

⁵Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

⁶Fidelkoraj estas la batoj de amanto; Sed tro multaj estas la kisoj de malamanto.

⁶Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

⁷Sata animo malsxatas mieltavolon, Sed por malsata animo cxio maldolcxa estas dolcxa.

⁷Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

⁸Kiel birdo, kiu forlasis sian neston, Tiel estas homo, kiu forlasis sian lokon.

⁸Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

⁹Oleo kaj odorfumajxo gxojigas la koron, Kaj la konsilo de amiko estas dolcxajxo por la animo.

⁹Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

¹⁰Ne forlasu vian amikon kaj la amikon de via patro, Kaj en la domon de via frato ne iru en la tago de via mizero; Pli bona estas najbaro proksima, ol frato malproksima.

¹⁰Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

¹¹Estu sagxa, mia filo, kaj gxojigu mian koron; Kaj mi havos kion respondi al mia insultanto.

¹¹Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

¹²Prudentulo antauxvidas malbonon, kaj kasxigxas; Sed naivuloj antauxenpasxas, kaj difektigxas.

¹²Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

¹³Prenu la veston de tiu, kiu garantiis por aliulo; Kaj pro la fremduloj prenu de li garantiajxon.

¹³Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

¹⁴Kiu frue matene benas sian proksimulon per lauxta vocxo, Tiu estos opiniata malbenanto.

¹⁴Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

¹⁵Defluilo en pluva tago Kaj malpacema edzino estas egalaj.

¹⁵O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

¹⁶Kiu sxin retenas, tiu retenas venton Kaj volas kapti oleon per sia dekstra mano.

¹⁶Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

¹⁷Fero akrigxas per fero, Kaj homon akrigas la rigardo de lia proksimulo.

¹⁷După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

¹⁸Kiu gardas figarbon, tiu mangxos gxiajn fruktojn; Kaj kiu gardas sian sinjoron, tiu estos honorata.

¹⁸Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

¹⁹Kiel en la akvo vizagxo speguligxas al vizagxo, Tiel la koro de homo estas kontraux alia koro.

¹⁹Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

²⁰SXeol kaj la abismo neniam satigxas; Kaj ankaux la okuloj de homo neniam satigxas.

²⁰După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

²¹Kiel fandujo por argxento kaj forno por oro, Tiel estas por homo la busxo de lia lauxdanto.

²¹Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

²²Se vi pistos malsagxulon en pistujo inter griajxo, Lia malsagxeco de li ne apartigxos.

²²Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

²³Bone konu viajn sxafojn, Atentu viajn brutarojn.

²³Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

²⁴CXar ricxeco ne dauxras eterne, Kaj krono ne restas por cxiuj generacioj.

²⁴Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

²⁵Aperas herbo, montrigxas verdajxo, Kaj kolektigxas kreskajxoj de la montoj.

²⁵Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

²⁶SXafidoj estas, por vesti vin, Kaj kaproj, por doni al vi la eblon acxeti kampon.

²⁶Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

²⁷Estas suficxe da kaprina lakto, por nutri vin, por nutri vian domon, Kaj por subteni la vivon de viaj servantinoj.

²⁷laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.