¹Kiel negxo en somero, kaj kiel pluvo en tempo de rikolto, Tiel ne konvenas honoro por malsagxulo.

¹Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

²Kiel birdo forlevigxas, kiel hirundo forflugas, Tiel senkauxza malbeno ne efektivigxas.

²Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -

³Vipo estas por cxevalo, brido por azeno, Kaj bastono por la dorso de malsagxuloj.

³Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

⁴Ne respondu al malsagxulo laux lia malsagxeco, Por ke vi mem ne farigxu egala al li.

⁴Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

⁵Respondu al malsagxulo laux lia malsagxeco, Por ke li ne estu sagxulo en siaj propraj okuloj.

⁵Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

⁶Kiu komisias aferon al malsagxulo, Tiu trancxas al si la piedojn kaj sin suferigas.

⁶Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

⁷Kiel la kruroj de lamulo pendas peze, Tiel estas sentenco en la busxo de malsagxuloj.

⁷Cum sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -

⁸Kiel iu, kiu alligas sxtonon al jxetilo, Tiel estas tiu, kiu faras honoron al malsagxulo.

⁸Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -

⁹Kiel dorna kano en la mano de ebriulo, Tiel estas sentenco en la busxo de malsagxuloj.

⁹Ca un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

¹⁰Kompetentulo cxion bone faras; Sed kiu dungas pasantojn, tiu dungas malsagxulojn.

¹⁰Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -

¹¹Kiel hundo revenas al sia vomitajxo, Tiel malsagxulo ripetas sian malsagxajxon.

¹¹Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -

¹²CXu vi vidas homon, kiu estas sagxa en siaj okuloj? Estas pli da espero por malsagxulo ol por li.

¹²Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

¹³Maldiligentulo diras:Leono estas sur la vojo, Leono estas sur la stratoj.

¹³Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!

¹⁴Pordo turnigxas sur sia hoko, Kaj maldiligentulo sur sia lito.

¹⁴Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.

¹⁵Maldiligentulo sxovas sian manon en la poton, Kaj ne volas venigi gxin al sia busxo.

¹⁵Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

¹⁶Maldiligentulo estas en siaj okuloj pli sagxa, Ol sep veraj sagxuloj.

¹⁶Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

¹⁷Pasanto, kiu sin miksas en malpropran disputon, Estas kiel iu, kiu kaptas hundon je la oreloj.

¹⁷Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.

¹⁸Kiel frenezulo, kiu jxetas fajron, Sagojn, kaj morton,

¹⁸Ca nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,

¹⁹Tiel estas homo, kiu trompas sian proksimulon, Kaj diras:Mi ja sxercas.

¹⁹aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice: ,,Am vrut doar să glumesc!`` -

²⁰Kie ne estas ligno, estingigxas la fajro; Kaj se ne estas kalumnianto, cxesigxas malpaco.

²⁰Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

²¹Karbo servas por ardajxo, ligno por fajro, Kaj homo malpacema por provoki malpacon.

²¹După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

²²La vortoj de kalumnianto estas kiel frandajxoj, Kaj ili penetras en la profundon de la ventro.

²²Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

²³Varmegaj lipoj kun malica koro Estas nepurigita argxento, kiu kovras argilajxon.

²³Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.

²⁴Malamanto havas maskitajn parolojn, Kaj en sia koro li preparas malicon.

²⁴Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

²⁵Kiam li cxarmigas sian vocxon, ne kredu al li; CXar sep abomenajxoj estas en lia koro.

²⁵Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.

²⁶Kiu trompe kasxas malamon, Tiu aperigos sian malbonecon en popola kunveno.

²⁶Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -

²⁷Kiu fosas foson, tiu falos en gxin; Kaj kiu rulas sxtonon, al tiu gxi revenos.

²⁷Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

²⁸Mensogema lango malamas tiujn, kiujn gxi dispremis; Kaj hipokrita busxo kauxzas pereon.

²⁸Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -