¹Ankaux cxi tio estas sentencoj de Salomono, kiujn kolektis la viroj de HXizkija, regxo de Judujo.

¹Iată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -

²Honoro de Dio estas kasxi aferon; Sed honoro de regxoj estas esplori aferon.

²Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -

³La cxielo estas alta, la tero estas profunda, Kaj la koro de regxoj estas neesplorebla.

³Înălţimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi inima împăraţilor sînt nepătrunse. -

⁴Forigu de argxento la almiksajxon, Kaj la puriganto ricevos vazon.

⁴Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.

⁵Forigu malvirtulon de la regxo, Kaj lia trono fortikigxos en justeco.

⁵Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -

⁶Ne montru vin granda antaux la regxo, Kaj sur la loko de eminentuloj ne starigxu;

⁶Nu te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari;

⁷CXar pli bone estas, se oni diros al vi:Levigxu cxi tien, Ol se oni malaltigos vin antaux eminentulo, Kiun vidis viaj okuloj.

⁷căci este mai bine să ţi se zică: ,,Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ţi -l văd ochii. -

⁸Ne komencu tuj disputi; CXar kion vi faros poste, kiam via proksimulo vin hontigos?

⁸Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. -

⁹Faru disputon kun via proksimulo mem, Sed sekreton de aliulo ne malkasxu;

⁹Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,

¹⁰CXar alie auxdanto vin riprocxos, Kaj vian babilon vi jam ne povos repreni.

¹⁰ca nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. -

¹¹Vorto dirita en gxusta tempo Estas kiel oraj pomoj sur retajxo argxenta.

¹¹Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. -

¹²Kiel ora orelringo kaj multekosta kolringo, Tiel estas sagxa admonanto por auxskultanta orelo.

¹²Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -

¹³Kiel malvarmo de negxo en la tempo de rikolto, Tiel estas fidela sendito por siaj sendintoj: Li revigligas la animon de sia sinjoro.

¹³Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.

¹⁴Kiel nuboj kaj vento sen pluvo, Tiel estas homo, kiu fanfaronas per dono, kiun li ne faras.

¹⁴Ca norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -

¹⁵Per pacienco oni altiras al si potenculon, Kaj mola parolo rompas oston.

¹⁵Prin răbdare se înduplecă un voivod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.

¹⁶Kiam vi trovis mielon, mangxu, kiom vi bezonas, Por ke vi ne farigxu tro sata kaj ne elvomu gxin.

¹⁶Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi ajunge, ca să nu ţi se scîrbească şi s'o verşi din gură. -

¹⁷Detenu vian piedon de la domo de via proksimulo; CXar alie vi tedus lin kaj li vin malamus.

¹⁷Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. -

¹⁸Kiel martelo kaj glavo kaj akra sago Estas tiu homo, kiu parolas pri sia proksimulo malveran ateston.

¹⁸Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -

¹⁹Kiel putra dento kaj malforta piedo Estas nefidinda espero en tago de mizero.

¹⁹Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează, aşa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. -

²⁰Kiel demeto de vesto en tempo de malvarmo, kiel vinagro sur natro, Tiel estas kantado de kantoj al koro suferanta.

²⁰Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire. -

²¹Se via malamanto estas malsata, mangxigu al li panon; Kaj se li estas soifa, trinkigu al li akvon;

²¹Dacă este flămînd vrăjmaşul tău, dă -i pîne să mănînce, dăcă -i este sete, dă -i apă să bea.

²²CXar fajrajn karbojn vi kolektos sur lia kapo, Kaj la Eternulo vin rekompencos.

²²Căci făcînd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. -

²³Norda vento kauxzas pluvon, Kaj cxagrenita vizagxo kasxatan parolon.

²³Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită. -

²⁴Pli bone estas logxi sur angulo de tegmento, Ol kun malpacema edzino en komuna domo.

²⁴Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît să locuieşti într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -

²⁵Kiel malvarma akvo por suferanto de soifo, Tiel estas bona sciigo el lando malproksima.

²⁵Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. -

²⁶Virtulo, kiu falas antaux malvirtulo, Estas malklara fonto kaj malbonigita puto.

²⁶Ca o fîntînă turbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. -

²⁷Ne bone estas mangxi tro multe da mielo; Kaj ne glore estas sercxi sian gloron.

²⁷Nu este bine să mănînci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. -

²⁸Homo, kiu ne povas regi sian spiriton, Estas urbo detruita, kiu ne havas muron.

²⁸Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.