¹Ne sekvu malbonajn homojn, Kaj ne deziru esti kun ili;

¹Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

²CXar ilia koro pensas pri perfortajxo, Kaj ilia busxo parolas malbonajxon.

²căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

³Per sagxo konstruigxas domo, Kaj per prudento gxi fortikigxas;

³Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

⁴Kaj per sciado la cxambroj plenigxas Per cxia havo grandvalora kaj agrabla.

⁴prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

⁵Homo sagxa havas forton, Kaj homo prudenta estas potenca.

⁵Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

⁶Kun pripenso faru militon; Kaj venko venas per multe da konsilantoj.

⁶Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

⁷Tro alta estas la sagxo por malsagxulo; CXe la pordego li ne malfermos sian busxon.

⁷Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

⁸Kiu intencas fari malbonon, Tiun oni nomas maliculo.

⁸Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

⁹Malico de malsagxulo estas peko; Kaj blasfemanto estas abomenajxo por homo.

⁹Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

¹⁰Se vi montrigxis malforta en tago de mizero, Via forto estas ja malgranda.

¹⁰Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

¹¹Savu tiujn, kiujn oni prenis por mortigi, Kaj ne fortirigxu de tiuj, kiuj estas kondamnitaj al morto.

¹¹Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

¹²Se vi diras:Ni tion ne sciis, La esploranto de koroj ja komprenas, Kaj la gardanto de via animo ja scias, Kaj Li redonas al homo laux liaj faroj.

¹²Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

¹³Mangxu, mia filo, mielon, cxar gxi estas bona; Kaj la mieltavolo estas dolcxa por via gorgxo;

¹³Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

¹⁴Tia estas por via animo la sciado de sagxo, se vi gxin trovis, Kaj ekzistas estonteco, kaj via espero ne pereos.

¹⁴Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

¹⁵Ne insidu, ho malvirtulo, kontraux la domo de virtulo; Ne ataku lian ripozejon;

¹⁵Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

¹⁶CXar sep fojojn virtulo falos, kaj tamen levigxos; Sed malvirtuloj implikigxas en la malfelicxo.

¹⁶Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

¹⁷Kiam falas via malamiko, ne gxoju, Kaj cxe lia malfelicxo via koro ne plezurigxu;

¹⁷Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

¹⁸CXar eble la Eternulo vidos, kaj tio ne placxos al Li, Kaj Li returnos de li Sian koleron.

¹⁸ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

¹⁹Ne koleru kontraux malbonfarantoj, Kaj ne enviu la malvirtulojn;

¹⁹Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

²⁰CXar la malbonulo ne havos estontecon; La lumilo de malvirtuloj estingigxos.

²⁰Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

²¹Timu, mia filo, la Eternulon kaj la regxon; Kun ribeluloj ne komunikigxu.

²¹Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

²²CXar subite venos ilia pereo; Kaj kiu scias, kiam venos la puno de ambaux?

²²Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

²³Ankaux cxi tio estas vortoj de sagxuloj: Konsideri personojn cxe jugxado estas ne bone.

²³Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

²⁴Kiu diras al malvirtulo:Vi estas virtulo, Tiun malbenos popoloj, tiun malamos gentoj.

²⁴Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

²⁵Sed kiuj faras riprocxojn, tiuj placxas, Kaj sur ilin venos bona beno.

²⁵Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

²⁶Kiu respondas gxustajn vortojn, Tiu kisas per la lipoj.

²⁶Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

²⁷Plenumu vian laboron ekstere, Pretigu cxion sur via kampo; Kaj poste arangxu vian domon.

²⁷Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

²⁸Ne atestu sen kauxzo kontraux via proksimulo; CXu vi trompus per via busxo?

²⁸Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

²⁹Ne diru:Kiel li agis kontraux mi, tiel mi agos kontraux li; Mi redonos al la homo laux lia faro.

²⁹Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

³⁰Mi pasis tra kampo de homo maldiligenta Kaj tra vinbergxardeno de sensagxulo;

³⁰Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

³¹Kaj jen cxie elkreskis urtiko, CXio estas kovrita de dornoj, Kaj la sxtona muro estas detruita.

³¹Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

³²Kaj kiam mi vidis, mi prenis gxin en mian koron, Mi rigardis, kaj ricevis instruon:

³²M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

³³Iom da dormo, iom da dormeto, Iom da kunmeto de la manoj por kusxado;

³³,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

³⁴Kaj venos via malricxeco kiel rabisto, Kaj via senhaveco kiel viro armita.

³⁴Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.