¹CXu ne vokas la sagxo? Kaj cxu la prudento ne auxdigas sian vocxon?

¹Nu strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?

²GXi staras sur la pinto de altajxoj, Apud la vojo, cxe la vojkrucxigxoj.

²Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,

³Apud la pordegoj, cxe la eniro en la urbon, CXe la eniro tra la pordoj, gxi kantas:

³şi strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:

⁴Al vi, ho viroj, mi vokas; Kaj mia vocxo sin turnas al la homoj:

⁴,,Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.

⁵Komprenu, naivuloj, la prudenton, Kaj sensprituloj prenu en la koron.

⁵Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!

⁶Auxskultu, cxar mi parolos gravajxon, Kaj gxustajxo eliros el mia busxo.

⁶Asculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.

⁷CXar mia lango parolos veron, Kaj malpiajxon abomenas miaj lipoj.

⁷Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!

⁸Justaj estas cxiuj paroloj de mia busxo; Ili ne enhavas falson kaj malicon.

⁸Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.

⁹CXiuj ili estas gxustaj por tiu, kiu ilin komprenas, Kaj justaj por tiuj, kiuj akiris scion.

⁹Toate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.

¹⁰Prenu mian instruon, kaj ne argxenton; Kaj la scion sxatu pli, ol plej puran oron.

¹⁰Primiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump.

¹¹CXar sagxo estas pli bona ol multekostaj sxtonoj; Kaj nenio, kion oni povas deziri, povas esti egala al gxi.

¹¹Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.

¹²Mi, sagxo, logxas kun la prudento, Kaj mi trovas prudentajn konsilojn.

¹²Eu, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.

¹³Timo antaux la Eternulo malamas malbonon, Fieron, malhumilon, kaj malbonan vojon; Malsinceran busxon mi malamas.

¹³Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.

¹⁴De mi venas konsilo kaj bonarangxo; Mi estas prudento; al mi apartenas forto.

¹⁴Dela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.

¹⁵Per mi regxas la regxoj, Kaj la estroj donas legxojn de justeco.

¹⁵Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.

¹⁶Per mi regas la princoj Kaj la potenculoj kaj cxiuj jugxantoj sur la tero.

¹⁶Prin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului.

¹⁷Mi amas miajn amantojn; Kaj miaj sercxantoj min trovos.

¹⁷Eu iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.

¹⁸Ricxo kaj gloro estas cxe mi, Dauxra havo kaj justo.

¹⁸Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.

¹⁹Mia frukto estas pli bona ol oro kaj ol plej pura oro; Kaj la rikolto de mi estas pli bona ol elektita argxento.

¹⁹Rodul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.

²⁰Laux la vojo de vero mi iras, Laux la vojstreko de la justo;

²⁰Eu umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,

²¹Por heredigi al miaj amantoj esencan bonon, Kaj plenigi iliajn trezorejojn.

²¹ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile.

²²La Eternulo min formis en la komenco de Sia vojo, Antaux Siaj kreitajxoj, tre antikve.

²²Domnul m'a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

²³Antaux eterno mi estis firme fondita, en la komenco, Antaux la kreo de la tero.

²³Eu am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul.

²⁴Kiam ankoraux ne ekzistis la abismoj, mi estis jam naskita, Kiam ankoraux ne ekzistis fontoj, sxprucigantaj akvon.

²⁴Am fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape;

²⁵Antaux ol la montoj estis starigitaj, Antaux la altajxoj mi estis kreita;

²⁵am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,

²⁶Kiam la tero ankoraux ne estis farita, nek la kampoj, Nek la komencaj polveroj de la mondo.

²⁶cînd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii.

²⁷Dum Li firmigis la cxielojn, mi jam estis tie; Dum Li desegnis limojn sur la suprajxo de la abismo,

²⁷Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului,

²⁸Dum Li fortikigis la nubojn supre, Dum Li firmigis la fontojn de la abismo,

²⁸cînd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului,

²⁹Dum Li donis Sian legxon al la maro, Por ke la akvoj ne transpasxu siajn bordojn, Kaj dum Li difinis la fundamentojn de la tero:

²⁹cînd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului,

³⁰Tiam mi estis cxe Li kiel konstruanto; Mi estis la gxojo de cxiuj tagoj, Ludante antaux Li cxiutempe.

³⁰eu eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,

³¹Mi ludas sur Lia mondo-tero; Kaj mia gxojo estas inter la homidoj.

³¹jucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.

³²Kaj nun, infanoj, auxskultu min; Kaj felicxaj estos tiuj, kiuj iras laux miaj vojoj.

³²Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!

³³Auxskultu instruon kaj sagxigxu, Kaj ne forjxetu gxin.

³³Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.

³⁴Felicxa estas la homo, kiu min auxskultas, Kiu maldormas cxiutage cxe miaj pordoj, Kiu staras garde cxe la fostoj de miaj pordegoj.

³⁴Ferice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.

³⁵CXar kiu min trovis, tiu trovis vivon, Kaj akiros favoron de la Eternulo.

³⁵Căci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.

³⁶Sed kiu maltrafas min, tiu difektas sian animon; CXiuj, kiuj min malamas, amas la morton.

³⁶Dar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.