1Anfang des Evangeliums von Jesus Christus, dem Sohne Gottes.
1Jo'ca'in nak quiticla chak resilal li colba-ib sa' xc'aba' li Jesucristo li Ralal li Dios.
2Wie geschrieben steht in Jesaja, dem Propheten: «Siehe, ich sende meinen Boten vor deinem Angesicht her, der deinen Weg bereiten wird.
2Li profeta Isaías quixtz'îba li âtin li quixye li Dios re li Ralal: Xbên cua tintakla junak lin takl. A'an tâyehok resil lâ c'ulunic re nak te'xcauresi rib li tenamit re âc'ulbal.
3Eine Stimme ruft in der Wüste: Bereitet den Weg des Herrn, machet seine Pfade eben!»
3A'an tixch'olob xyâlal sa' li chaki ch'och' chi cau xyâb xcux. Tixye: Yîbomak lê yu'am ut yo'on cuânkex chixc'ulbal li Kâcua' jo' nak neque'xyîb li be re xc'ulbal junak li nim xcuanquil. (Isa. 40:3)
4So begann Johannes in der Wüste, taufte und predigte eine Taufe der Buße zur Vergebung der Sünden.
4Jo'can nak cô laj Juan laj Cubsihom Ha' sa' li chaki ch'och' ut yô chi cubsînc ha' ut yô chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb ut quixye: -Canabomak li mâcobc. Chi yot'ek' êch'ôl ut chejal êc'a'ux ut chec'ul li cubi ha' ut li Dios tixcuy tixsach lê mâc, chan.
5Und es ging zu ihm hinaus das ganze jüdische Land und alle Bewohner von Jerusalem, und sie wurden im Jordan von ihm getauft, wenn sie ihre Sünden bekannten.
5Nabaleb laj Judea ut nabaleb ajcui' laj Jerusalén que'cuulac cuan cui' laj Juan chirabinquil li c'a'ru yô chixyebal. Que'xxôto xmâc chiru li Dios ut laj Juan quixcubsi xha'eb sa' li nima' Jordán.
6Johannes aber war bekleidet mit Kamelhaaren und trug einen ledernen Gürtel um seine Lenden und aß Heuschrecken und wilden Honig.
6Li rak' narocsi laj Juan, a'an yîbanbil riq'uin rix li xul camello ut lix c'âmal xsa', a'an tz'ûm. Ut aj sâc' naxtzaca riq'uin xya'al sak c'au.
7Und er predigte und sprach: Es kommt einer nach mir, der stärker ist als ich, für den ich nicht gut genug bin, gebückt seinen Schuhriemen aufzulösen.
7Naxjultica li râtin li Dios reheb li tenamit ut naxye: -Châlc re jun chic li k'axal nim xcuanquil chicuu lâin. Xban nak k'axal nim xcuanquil, moco inc'ulub ta nak tinc'utzub cuib re xhitbal xc'âmal lix xâb.
8Ich habe euch mit Wasser getauft; er aber wird euch mit heiligem Geiste taufen.
8Lâin xincubsi êha' riq'uin ha'. Aban a'an tixq'ue êre li Santil Musik'ej, chan.
9Und es begab sich in jenen Tagen, daß Jesus von Nazareth in Galiläa kam und sich von Johannes im Jordan taufen ließ.
9Sa' eb li cutan a'an li Jesús qui-el chak Nazaret xcuênt Galilea. Quicuulac riq'uin laj Juan ut laj Juan quixcubsi xha' aran sa' li nima' Jordán.
10Und alsbald, da er aus dem Wasser stieg, sah er die Himmel zerrissen und den Geist gleich einer Taube auf ihn herabsteigen.
10Ut nak qui-el chak li Jesús sa' li ha', quiril nak quiteli li choxa, ut li Santil Musik'ej quicube chak sa' xbên li Jesús. Chanchan jun li paloma nak yô chak chi cubec.
11Und eine Stimme erscholl aus dem Himmel: Du bist mein geliebter Sohn, an dir habe ich Wohlgefallen gefunden!
11Ut qui-abîc xyâb xcux li Dios toj sa' choxa. Quixye chi jo'ca'in: -Lâat li cualal k'axal rarôcat inban. Nasaho' inch'ôl âcuiq'uin, chan li Dios.
12Und alsbald treibt ihn der Geist in die Wüste hinaus.
12Ut chirix a'in, li Jesús qui-ec'asîc lix ch'ôl xban li Santil Musik'ej re nak tâxic sa' li chaki ch'och' bar mâc'a' cui' cristian.
13Und er war in der Wüste vierzig Tage und wurde vom Satan versucht; und er war bei den Tieren, und die Engel dienten ihm.
13Ca'c'âl cutan quicuan chak xjunes sa' li na'ajej a'an sa' xyânkeb li josk' aj xul. Ut chiru li ca'c'âl cutan a'an, li Jesús quiyale' râlenquil xban laj tza, aban inc'a' quixq'ue rib chi âlêc. Ut eb lix ángel li Dios que'cuulac chi c'anjelac chiru.
14Nachdem aber Johannes überantwortet worden war, kam Jesus nach Galiläa und predigte das Evangelium vom Reiche Gottes
14Ac cuan laj Juan laj Cubsihom Ha' sa' tz'alam nak cô li Jesús Galilea ut yô chixjulticanquil resil li colba-ib li naxq'ue li Dios.
15und sprach: Die Zeit ist erfüllt, und das Reich Gottes ist nahe: Tut Buße und glaubet an das Evangelium!
15Li Jesús quixye: -Xcuulac xk'ehil lix nimajcual xcuanquilal li Dios. Chiyot'ek' êch'ôl chejal êc'a'ux ut pâbomak li Santil Evangelio, chan li Jesús.
16Und als er am galiläischen Meere wandelte, sah er Simon und dessen Bruder Andreas; die warfen das Netz aus im Meer; denn sie waren Fischer.
16Ut nak coxnumek' li Jesús chire li palau cuan Galilea quixtau laj Simón rochben laj Andrés li rîtz'in. Yôqueb chixq'uebal lix yoy sa' li palau xban nak a'aneb aj chapol car.
17Und Jesus sprach zu ihnen: Folget mir nach, so will ich euch zu Menschenfischern machen!
17Li Jesús quixye reheb, -Chinêtâke. Mâcua' chic caribc têbânu. Êras êrîtz'in ban chic têsic' re te'pâbânk, chan reheb.
18Da verließen sie alsbald ihre Netze und folgten ihm nach.
18Ut sa' junpât que'xcanab lix yoy ut que'xtâke li Jesús.
19Und als er von da ein wenig weiter ging, sah er Jakobus, des Zebedäus Sohn, und seinen Bruder Johannes, welche auch im Schiffe die Netze bereitmachten.
19Junpât chic quibêc li Jesús nak coxtauheb li ralal laj Zebedeo. Laj Jacobo ut laj Juan xc'aba'eb. Cuanqueb sa' lix jucub. Yôqueb chixxitinquil lix yoy.
20Und alsbald berief er sie; und sie ließen ihren Vater Zebedäus samt den Taglöhnern im Schiff und folgten ihm nach.
20Li Jesús quixbokeb ut que'xcanab laj Zebedeo lix yucua'eb sa' li jucub rochbeneb lix môs. Ut que'xtâke li Jesús.
21Und sie begaben sich nach Kapernaum; und er trat alsbald am Sabbat in die Synagoge und lehrte.
21Que'cuulac sa' li tenamit Capernaum. Sa' li hilobâl cutan, qui-oc li Jesús sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut qui-oc chixch'olobanquil xyâlal chiruheb li tenamit.
22Und sie erstaunten über seine Lehre; denn er lehrte sie wie einer, der Vollmacht hat, und nicht wie die Schriftgelehrten.
22Neque'sach xch'ôleb li tenamit chirabinquil li c'a'ru naxye li Jesús xban nak quixc'ut xyâlal chiruheb chi cuan xcuanquil ut moco jo' ta que'xbânu laj tz'îb li neque'c'utuc lix chak'rab li Dios.
23Und alsbald war in ihrer Synagoge ein Mensch mit einem unreinen Geiste, der schrie
23Sa' li cab ch'utch'ûqueb cui' cuan jun li cuînk cuan mâus aj musik'ej riq'uin.
24und sprach: Was haben wir mit dir zu schaffen, Jesus von Nazareth? Bist du gekommen uns zu verderben? Ich weiß, wer du bist: der Heilige Gottes!
24Li cuînk a'an quixjap re ut quixye: -¿C'a'ru tâcuaj kiq'uin, at Jesús aj Nazaret? ¿Ma chikasachbal xatchal? Ninnau anihat lâat. Lâat lix Santil Alal li Dios, chan.
25Aber Jesus bedrohte ihn und sprach: Verstumme und fahre aus von ihm!
25Li Jesús quixk'us li mâus aj musik'ej ut quixye re: -Matchokin. Elen riq'uin li cuînk a'in, chan.
26Da riß der unreine Geist ihn hin und her, schrie mit lauter Stimme und fuhr von ihm aus.
26Ut li mâus aj musik'ej quixch'ikle chi cau li cuînk. Quixjap re chi cau ut qui-el riq'uin li cuînk.
27Und sie erstaunten alle, so daß sie sich untereinander befragten, und sprachen: Was ist das? Eine neue Lehre! Mit Vollmacht gebietet er auch den unreinen Geistern, und sie gehorchen ihm.
27Quilaje'sach xch'ôl chixjunileb li tenamit ut que'xye chiribileb rib: -¿C'a'ru xyâlal a'in? ¿C'a'ru li ac' tijleb a'in? Li cuînk a'in cuan xcuanquil sa' xbêneb li mâus aj musik'ej ut li c'a'ru naxye, neque'xpâb.-
28Und das Gerücht von ihm verbreitete sich alsbald in die ganze umliegende Landschaft von Galiläa.
28Sa' junpât que'rabi resil sa' chixjunileb li tenamit xcuênt Galilea c'a'ru quixbânu li Jesús.
29Und alsbald verließen sie die Synagoge und gingen in das Haus des Simon und Andreas, mit Jakobus und Johannes.
29Nak que'el sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, li Jesús rochbeneb laj Jacobo ut laj Juan que'côeb sa' rochoch laj Simón ut laj Andrés.
30Simons Schwiegermutter aber lag krank am Fieber darnieder, und alsbald sagten sie ihm von ihr.
30Nak que'cuulac, ticto que'xye re li Jesús nak nim xyajel lix na' li rixakil laj Simón. Yocyo ut yô xtik.
31Und er trat hinzu, ergriff ihre Hand und richtete sie auf; und das Fieber verließ sie alsbald, und sie diente ihnen.
31Tojo'nak li Jesús quijiloc riq'uin li yaj. Quixchap li ruk' ut quixcuaclesi. Sa' junpât quinume' lix tik ut qui-oc chi c'anjelac chiruheb.
32Als es aber Abend geworden und die Sonne untergegangen war, brachten sie zu ihm alle Kranken und Besessenen.
32Sa' li ecuu a'an nak ac x-oc li sak'e, que'c'ame' chak riq'uin li Jesús nabaleb li yaj. Ut que'c'ame' ajcui' chak li cuan mâus aj musik'ej riq'uineb.
33Und die ganze Stadt war vor der Türe versammelt.
33Ut li q'uila tenamit que'chal ut que'xch'utub ribeb chire li cab cuan cui' li Jesús.
34Und er heilte viele, die an mancherlei Krankheiten litten, und trieb viele Dämonen aus und ließ die Dämonen nicht reden, denn sie kannten ihn.
34Nabaleb li yaj que'q'uirtesîc xban li Jesús. Jalan jalânk xyajeleb li junjûnk. Ut li Jesús quirisiheb nabal chi mâus aj musik'ej riq'uineb. Li Jesús inc'a' quixcanabeb chi âtinac li mâus aj musik'ej xban nak eb a'an que'xnau nak a'an li Cristo.
35Und am Morgen, als es noch sehr dunkel war, stand er auf, ging hinaus an einen einsamen Ort und betete daselbst.
35Cuulajak chic nak toj mâji' na-iq'ue' li cutan, li Jesús quicuacli ut qui-el sa' li tenamit. Ut cô xjunes chi tijoc sa' jun li na'ajej bar mâc'a' cui' cristian.
36Und Simon eilte ihm nach, samt denen, die bei ihm waren;
36A'ut laj Simón jo'queb ajcui' li rochben que'côeb chixsic'bal li Jesús.
37und als sie ihn gefunden, sprachen sie zu ihm: Jedermann sucht dich!
37Nak coxe'xtau que'xye re, -Nabal li tenamit yôqueb chi sic'oc âcue, chanqueb.
38Und er spricht zu ihnen: Laßt uns anderswohin, in die nächsten Flecken gehen, damit ich auch dort predige; denn dazu bin ich ausgegangen.
38Aban li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -Tento nak toxic sa' eb li na'ajej li cuanqueb chi nach' re nak toxinch'olob ajcui' chak resil li colba-ib reheb xban nak a'an aj e nak xinchal, chan.
39Und er ging und predigte in ganz Galiläa in ihren Synagogen und trieb die Dämonen aus.
39Jo'can nak li Jesús quicuulac sa' eb li na'ajej cuan xcuênt Galilea. Yô chixjulticanquil lix yâlal chiruheb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, ut quirisi li mâus aj musik'ej riq'uineb nabal chi cristian.
40Und es kam ein Aussätziger zu ihm, bat ihn, fiel vor ihm auf die Knie und sprach: Wenn du willst, kannst du mich reinigen!
40Sa' jun li cutan jun li cuînk saklep rix quicuulac riq'uin li Jesús. Quixcuik'ib rib chiru ut quixtz'âma xtenk'anquil. Quixye re: -Lâin ninnau nak lâat naru tinâq'uirtesi, chan.
41Da erbarmte sich Jesus seiner, streckte die Hand aus, rührte ihn an und sprach zu ihm: Ich will; sei gereinigt!
41Li Jesús quiril xtok'obâl ru li cuînk, li saklep rix. Quixye' li ruk' ut quixch'e' li cuînk. Quixye: -Nacuaj âq'uirtesinquil. Anakcuan tatinq'uirtesi, chan.
42Und während er redete, wich der Aussatz alsbald von ihm, und er wurde rein.
42Ut sa' junpât qui-el li saklep chirix ut quiq'uira. Mâc'a' chic xyajel quicana.
43Und er bedrohte ihn und schickte ihn alsbald fort
43Li Jesús quixchak'rabi chi us ut quixye re:
44und sprach zu ihm: Siehe zu, sage es niemand; sondern gehe hin, zeige dich dem Priester und opfere für deine Reinigung, was Mose befohlen hat, ihnen zum Zeugnis!
44-Abi li tinye âcue. Mâ ani aj e tâserak'i li xac'ul. Tîc tatxic riq'uin laj tij re nak a'an târil nak xatq'uira. Ut tâmayeja junak li xul jo' naxye sa' lix chak'rab laj Moisés. Chabânu a'an chok' retalil chiruheb li tenamit nak xatq'uira, chan.Cô li cuînk ut quilajxserak'i reheb chixjunil chanru nak quiq'uira. Riq'uin a'an inc'a' chic naxq'ue rib na-oc li Jesús sa' eb li tenamit xban nak li q'uila tenamit yôqueb chixsic'bal li Jesús. Quicana ban sa' jun li na'ajej bar mâc'a' cui' nabal li cristian ut aran quilaje'cuulac riq'uin li neque'chal chak yalak bar.
45Er aber ging und fing an, es vielfach zu verkündigen und breitete die Sache überall aus, so daß Jesus nicht mehr öffentlich in eine Stadt hineingehen konnte, sondern er war draußen an einsamen Orten; und sie kamen von allen Seiten zu ihm.
45Cô li cuînk ut quilajxserak'i reheb chixjunil chanru nak quiq'uira. Riq'uin a'an inc'a' chic naxq'ue rib na-oc li Jesús sa' eb li tenamit xban nak li q'uila tenamit yôqueb chixsic'bal li Jesús. Quicana ban sa' jun li na'ajej bar mâc'a' cui' nabal li cristian ut aran quilaje'cuulac riq'uin li neque'chal chak yalak bar.