German: Schlachter (1951)

Kekchi

Mark

2

1Und nach etlichen Tagen ging er wieder nach Kapernaum; und als man hörte, daß er im Hause wäre,
1Nak ac xnume' cuib oxib cutan chic, li Jesús cô cui'chic sa' li tenamit Capernaum. Ut que'rabi resil nak li Jesús cuan sa' li tenamit sa' jun li cab bar nahilan cui'.
2versammelten sich alsbald viele, so daß kein Raum mehr war, auch nicht draußen bei der Tür; und er predigte ihnen das Wort.
2Sa' junpât que'xch'utub rib li cristian sa' li cab cuan cui' li Jesús. Ut xban xq'uial li tenamit, mâ ani chic naru na-oc chire li cab xban nak mâc'a' chic li na'ajej. Ut li Jesús yô chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb.
3Und man brachte einen Gelähmten zu ihm, der von Vieren getragen wurde.
3Nak yô chi âtinac li Jesús, câhibeb li cuînk que'xc'am chak chi pakpo jun li cuînk sic. Inc'a' nabêc.
4Und da sie wegen der Menge nicht zu ihm herankommen konnten, deckten sie dort, wo er war, das Dach ab, und nachdem sie durchgebrochen, ließen sie das Bett, darauf der Gelähmte lag, herab.
4Abanan xban li q'uila tenamit, inc'a' naru te'rocsi li yaj cuan cui' li Jesús. Jo'can nak que'take' sa' xbên li cab ut que'xte ca'ch'in xbên li cab ut aran que'xcubsi li yaj yocyo chiru lix cuaribâl ut coxcanâc chiru li Jesús.
5Als aber Jesus ihren Glauben sah, sprach er zu dem Gelähmten: Sohn, deine Sünden sind dir vergeben!
5Li Jesús quixq'ue retal nak eb li cuînk a'an que'xpâb nak naru tixq'uirtesi li yaj. Jo'can nak quixye re li yaj: -At cuînk, cuybil sachbil chic lâ mâc, chan.
6Es saßen aber dort etliche von den Schriftgelehrten, die dachten in ihren Herzen:
6Ut chunchûqueb ajcui' aran laj tz'îb li neque'c'utuc xchak'rab li Dios. Yôqueb chi c'oxlac.
7Was redet dieser so? Er lästert! Wer kann Sünden vergeben als nur Gott allein?
7Ut que'xye sa' xch'ôleb: -¿C'a'ut nak naâtinac chi jo'can li cuînk a'in? ¿Ma a'in ta bi' li Dios? Mâ ani naru nacuyuc nasachoc mâc. Ca'aj cui' li Dios naru nacuyuc nasachoc mâc, chanqueb.
8Und alsbald merkte Jesus kraft seines Geistes, daß sie so bei sich dachten, und sprach zu ihnen: Warum denkt ihr solches in euren Herzen?
8Ticto quixnau li Jesús c'a'ru yôqueb chixc'oxlanquil. Quixye reheb: -¿C'a'ut nak nequec'oxla chi jo'can?
9Was ist leichter, zu dem Gelähmten zu sagen: Deine Sünden sind dir vergeben? oder zu sagen: Steh auf, nimm dein Bett und wandle?
9¿Bar cuan li us tinye re li yaj re nak tâc'utûnk chêru nak cuan incuanquil? ¿Ma tinye re, "Cuybil sachbil lâ mâc", malaj ut tinye re, "Cuaclin, ayu, ut c'am lâ cuaribâl"?
10Damit ihr aber wisset, daß des Menschen Sohn Vollmacht hat, auf Erden Sünden zu vergeben, sprach er zu dem Gelähmten:
10Lâin tinc'ut chêru nak lâin li Cristo li C'ajolbej, ut cuan incuanquil sa' ruchich'och' chixcuybal xsachbal li mâc, chan reheb.
11Ich sage dir, stehe auf, nimm dein Bett und gehe heim!
11Tojo'nak li Jesús quixye re li cuînk: -At cuînk, lâin tinye âcue, cuaclin, c'am lâ cuaribâl ut ayu sa' lâ cuochoch, chan.
12Und er stand auf, nahm alsbald sein Bett und ging vor aller Augen hinaus; so daß sie alle erstaunten, Gott priesen und sprachen: Solches haben wir noch nie gesehen!
12Ut li cuînk sic nak quicuan ac tâcuaclîk. Quixchap lix cuaribâl ut ac tâêlk chiruheb chixjunil li tenamit. Ut riq'uin a'in chixjunileb que'sach xch'ôl. Que'xq'ue xlok'al li Dios ut que'xye: -Mâ jun cua kilom a'in, chanqueb.
13Und er ging wieder an das Meer hinaus, und alles Volk kam zu ihm, und er lehrte sie.
13Ut nak ac xq'uirtesi li cuînk sic, li Jesús cô chire li palau Galilea. Nabaleb li tenamit que'cuulac riq'uin ut li Jesús qui-oc chixtzolbaleb.
14Und als er vorüberging, sah er Levi, den Sohn des Alphäus, am Zoll sitzen. Und er spricht zu ihm: Folge mir nach! Und er stand auf und folgte ihm.
14Nak yô chi numec' aran, li Jesús quiril laj Leví li ralal laj Alfeo. Laj Leví c'ojc'o sa' xna'aj ut yô chi titz'oc toj. Li Jesús quixye re: -Chinâtâke.- Tojo'nak laj Leví quicuacli ut quixtâke li Jesús.
15Und es begab sich, als er in dessen Hause zu Tische saß, daß auch viele Zöllner und Sünder sich mit Jesus und seinen Jüngern zu Tische setzten, denn es waren viele, die ihm nachfolgten.
15Ut chirix a'an li Jesús cô sa' li rochoch laj Leví chi cua'ac. Nabaleb laj titz'ol toj ut nabaleb ajcui' laj mâc cuanqueb sa' li mêx bar cuan cui' li Jesús rochbeneb lix tzolom. Nabaleb xban nak nabal que'tâken re li Jesús.
16Und als die Schriftgelehrten und Pharisäer sahen, daß er mit den Zöllnern und Sündern aß, sprachen sie zu seinen Jüngern: Warum ißt und trinkt er mit den Zöllnern und Sündern?
16Ut eb laj tz'îb ut eb laj fariseo que'ril nak cuan li Jesús sa' mêx rochbeneb laj titz'ol toj jo'queb ajcui' laj mâc. Ut que'xye reheb lix tzolom li Jesús: -¿C'a'ut nak laj tzolol êre nacua'ac sa' xyânkeb laj titz'ol toj ut sa' xyânkeb laj mâc? chanqueb.
17Und als Jesus es hörte, sprach er zu ihnen: Nicht die Starken bedürfen des Arztes, sondern die Kranken. Ich bin nicht gekommen, Gerechte zu rufen, sondern Sünder zur Buße.
17Li Jesús quirabi li que'xpatz' ut quixye reheb: -Li cauheb mâc'a' na-oc cui' aj banonel reheb. Aban li yajeb, a'aneb li neque'raj banec'. Jo'can nak lâin inc'a' xinchal chixsic'baleb li tîqueb xch'ôl. Xinchal ban chixsic'baleb laj mâc, chan li Jesús.
18Und die Jünger des Johannes und die Pharisäer pflegten zu fasten; und sie kamen zu ihm und fragten: Warum fasten die Jünger des Johannes und der Pharisäer, deine Jünger aber fasten nicht?
18Sa' eb li cutan a'an eb lix tzolom laj Juan laj Cubsihom Ha' ut eb laj fariseo neque'xbânu x-ayûn. Li tenamit que'cuulac riq'uin li Jesús ut que'xye re: -Eb lix tzolom laj Juan neque'xbânu x-ayûn jo'queb ajcui' laj fariseo. ¿C'a'ut nak inc'a' neque'xbânu x-ayûn eb lâ tzolom? chanqueb re.
19Und Jesus sprach zu ihnen: Können die Hochzeitsleute fasten, solange der Bräutigam bei ihnen ist? Solange sie den Bräutigam bei sich haben, können sie nicht fasten.
19Tojo'nak quichak'oc li Jesús ut quixye reheb, -Lâin jo' jun bêlomej nak cuanquin. ¿Ma naru te'ayunik li neque'xic riq'uin sumlâc nak cuan li bêlomej riq'uineb? Nak toj cuan li bêlomej riq'uineb, inc'a' naru neque'xbânu x-ayûn.
20Es werden aber Tage kommen, da der Bräutigam von ihnen genommen wird, alsdann werden sie fasten, an jenem Tage.
20Ut jo'can ajcui' lin tzolom. Tâcuulak xk'ehil nak tin-isîk sa' xyânkeb. Toj sa' li cutan a'an te'xbânu x-ayûn, chan reheb.
21Niemand näht ein Stück ungewalkten Tuches auf ein altes Kleid; sonst reißt die Füllung davon ab, das neue von dem alten, und der Riß wird ärger.
21Mâ ani naxxîti junak k'el t'icr riq'uin ac' t'icr. Cui ut naxxîti riq'uin ac' t'icr, nak tixpuch' tâc'osk li ac' t'icr ut tixnimobresi xpejelal li k'el t'icr.
22Und niemand faßt neuen Wein in alte Schläuche; sonst zerreißt der Wein die Schläuche und der Wein wird verschüttet und die Schläuche verderben; sondern neuer Wein ist in neue Schläuche zu fassen.
22Ut mâ ani naq'uehoc ac' vino sa' li k'el bôls tz'ûm. Cui tixq'ue li ac' vino sa' li k'el bôls tz'ûm, tâpuq'uek' li k'el tz'ûm, tâhoyek' li vino, ut tâosok' ajcui' li bôls tz'ûm. Li ac' vino sa' li ac' bôls tz'ûm naq'ueman, chan li Jesús.
23Und es begab sich, daß er am Sabbat durch die Saatfelder wandelte. Und seine Jünger fingen an, auf dem Wege die Ähren abzustreifen.
23Sa' jun li hilobâl cutan li Jesús rochbeneb lix tzolom yôqueb chi numec' bar cui' aubil li acuîmk trigo xc'aba'. Eb lix tzolom que'xch'ot ru li trigo nak yôqueb chi numec' xban nak te'tz'ocâk.
24Und die Pharisäer sprachen zu ihm: Siehe, warum tun sie am Sabbat, was nicht erlaubt ist?
24Tojo'nak eb laj fariseo que'xye re li Jesús: -Il c'a'ru yôqueb lâ tzolom. ¿C'a'ut nak neque'xbânu li c'anjel moco uxc ta naraj sa' li hilobâl cutan? chanqueb.
25Und er sprach zu ihnen: Habt ihr niemals gelesen, was David tat, da er Mangel litt, als ihn und seine Begleiter hungerte,
25Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -¿Ma inc'a' ta bi' xeril sa' li Santil Hu c'a'ru quixbânu laj David nak a'an ut li rochben te'tz'ocâk?
26wie er in das Haus Gottes hineinging zur Zeit des Hohenpriesters Abjathar und die Schaubrote aß, die niemand essen darf als nur die Priester, und wie er auch denen davon gab, die bei ihm waren?
26Nak quicuan laj Abiatar chok' xyucua'ileb aj tij, laj David qui-oc sa' li rochoch li Dios. Cuan aran li mayejanbil caxlan cua. Juneseb laj tij naru neque'xcua' li caxlan cua a'an. Abanan laj David quixcua' li caxlan cua li quiq'uehe' re xban laj tij ut quixq'ue ajcui' reheb li rochben xban nak te'tz'ocâk, chan.
27Und er sprach zu ihnen: Der Sabbat ist um des Menschen willen gemacht, nicht der Mensch um des Sabbats willen.
27Ut quixye ajcui' reheb: -A' li cuînk ut li ixk a'aneb li k'axal lok' chiru li hilobâl cutan. Toj mâc'a' li hilobâl cutan nak ac que'yo'obtesîc chak ut li hilobâl cutan quiq'uehe' re xtenk'anquileb li cuînk ut li ixk.Jo'can nak lâin li C'ajolbej cuan incuanquil chixyebal c'a'ru tâuxmânk sa' li hilobâl cutan, chan li Jesús reheb.
28Also ist des Menschen Sohn auch Herr des Sabbats.
28Jo'can nak lâin li C'ajolbej cuan incuanquil chixyebal c'a'ru tâuxmânk sa' li hilobâl cutan, chan li Jesús reheb.