1Und er ging wiederum in die Synagoge. Und es war dort ein Mensch, der hatte eine verdorrte Hand.
1Ut li Jesús cô cui'chic sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut aran cuan jun li cuînk sic jun li ruk'.
2Und sie lauerten ihm auf, ob er ihn am Sabbat heilen würde, damit sie ihn verklagen könnten.
2Eb laj fariseo yôqueb chixsic'bal chanru nak te'xjit li Jesús. Jo'can nak yôqueb chirilbal ma tixq'uirtesi tana li cuînk a'in sa' li hilobâl cutan.
3Und er spricht zu dem Menschen, der die verdorrte Hand hatte: Steh auf und tritt in die Mitte!
3Li Jesús quixye re li cuînk li sic ruk': -Numen chak arin chi ubej, chan re.
4Und er spricht zu ihnen: Darf man am Sabbat Gutes oder Böses tun, das Leben retten oder töten? Sie aber schwiegen.
4Tojo'nak li Jesús quixpatz' reheb laj fariseo: -¿C'a'ru us xbânunquil sa' li hilobâl cutan? ¿Ma naru xbânunquil li us malaj ut li inc'a' us? ¿Ma us xcolbal xyu'am junak malaj ut xsachbal? chan cui'chic reheb. Ut eb a'an mem que'cana. Inc'a' chic que'xtau c'a'ru que'xye.
5Und indem er sie ringsumher mit Zorn ansah, betrübt wegen der Verstocktheit ihres Herzens, spricht er zu dem Menschen: Strecke deine Hand aus! Und er streckte sie aus, und seine Hand wurde wieder gesund wie die andere.
5Quijosk'o' li Jesús sa' xbêneb, abanan quiril cui'chic xtok'obâl ruheb xban nak inc'a' que'raj xtaubal xyâlal. Ut li Jesús quixye re li cuînk li sic ruk': -Ye' lâ cuuk', chan. Ut li cuînk quixye' li ruk' ut sa' junpât quiq'uira.
6Da gingen die Pharisäer hinaus und hielten alsbald mit den Herodianern Rat wider ihn, wie sie ihn umbringen könnten.
6Tojo'nak eb laj fariseo que'el riq'uin li Jesús. Que'côeb riq'uineb li neque'oquen chirix laj Herodes. Ut que'oc xc'ûbanquil chanru nak te'xcamsi li Jesús.
7Aber Jesus entwich mit seinen Jüngern an das Meer; und eine große Menge aus Galiläa folgte ihm nach; auch aus Judäa
7Ut chirix a'an li Jesús cô chire li palau Galilea rochbeneb lix tzolom. Ut li q'uila tenamit que'xtâke li Jesús. Que'chal chak Galilea jo' ajcui' Judea.
8und von Jerusalem und von Idumäa und von jenseits des Jordan und aus der Gegend von Tyrus und Zidon kamen große Scharen zu ihm, da sie gehört hatten, wie viel er tat.
8Nak que'rabi resil li xnînkal usilal yô chixbânunquil li Jesús, quilaje'chal chirilbal. Cuan li que'chal chak Jerusalén ut Idumea. Ut cuan ajcui' que'chal chak jun pac'al li nima' Jordán. Ut que'chal ajcui' chak Tiro ut Sidón chirilbal li Jesús.
9Und er befahl seinen Jüngern, ihm ein Schifflein bereitzuhalten um der Volksmenge willen, damit sie ihn nicht drängten.
9Jo'can nak li Jesús quixye reheb lix tzolom nak te'xcauresi junak li jucub. Ac cuânk aran re tâcuânk chi sa' re nak inc'a' tânat'ek' xbaneb li q'uila tenamit.
10Denn er heilte viele, so daß alle, die eine Plage hatten, ihn überfielen, um ihn anzurühren.
10Xban nak nabal ac xq'uirtesi, jo'can nak li q'uila tenamit yôqueb chixtiquisinquil ribeb. Te'raj te'xch'e' li Jesús re nak te'q'uirâk.
11Und wenn ihn die unreinen Geister erblickten, fielen sie vor ihm nieder, schrieen und sprachen: Du bist der Sohn Gottes!
11Li cuan mâus aj musik'ej riq'uineb, nak que'ril li Jesús, que'xcuik'ib rib chiru ut que'xjap re chixyebal: -Lâat li Ralal li Dios, chanqueb re.
12Und er drohte ihnen sehr, daß sie ihn nicht offenbar machen sollten.
12Ut li Jesús quixk'useb li mâus aj musik'ej ut quixye reheb nak inc'a' te'xye resil nak a'an Ralal li Dios.
13Und er stieg auf den Berg und rief zu sich, welche er wollte; und sie kamen zu ihm.
13Tojo'nak li Jesús quitake' chiru tzûl. Quixbokeb li ani quiraj ut eb a'an côeb chirix.
14Und er verordnete zwölf, daß sie bei ihm wären und daß er sie aussendete zu predigen
14Ut li Jesús quixsiq'ueb ru li cablaju chi cuînk re nak te'cuânk riq'uin ut re nak tixtaklaheb chixjulticanquil li râtin li Dios.
15und daß sie Macht hätten, die Dämonen auszutreiben:
15Ut quixq'ueheb xcuanquil chixq'uirtesinquileb li yaj ut chirisinquil li mâus aj musik'ej.
16Simon, welchem er den Namen Petrus beilegte,
16A'aneb a'in li cablaju li quixxakabeb li Jesús: laj Simón li quixq'ue aj Pedro chok' xc'aba',
17und Jakobus, den Sohn des Zebedäus, und Johannes, den Bruder des Jakobus, welchen er den Namen Boanerges, das heißt Donnersöhne, beilegte;
17ut laj Jacobo ut laj Juan. Lix yucua'eb a'an, a'an laj Zebedeo. Aj Boanerges quiq'uehe' chok' xc'aba'eb xban li Jesús. Li c'aba'ej a'an naraj naxye "Ralaleb li Câk".
18und Andreas, Philippus, Bartholomäus, Matthäus, Thomas, Jakobus, den Sohn des Alphäus, Thaddäus, Simon den Kananäer,
18Quixxakabeb ajcui' laj Andrés, laj Felipe, laj Bartolomé, laj Mateo, laj Tomás, laj Jacobo li ralal laj Alfeo, laj Tadeo ut laj Simón. A'an xcomoneb laj Canaán.
19und Judas Ischariot, der ihn auch verriet.
19Ut quixsic' ajcui' ru laj Judas Iscariote li quik'axtesin re li Jesús sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re.
20Und sie traten in das Haus, und das Volk kam abermals zusammen, also daß sie nicht einmal Speise zu sich nehmen konnten.
20Ut nak ac xsiq'ueb ru lix tzolom li Jesús cô sa' jun li cab rochbeneb lix tzolom. Ut que'tubla cui'chic li q'uila tenamit; riq'uin a'an moco naxq'ue ta chic rib nacua'ac li Jesús chi moco eb lix tzolom.
21Und als die, welche um ihn waren, es hörten, gingen sie aus, ihn zu greifen; denn sie sagten: Er ist von Sinnen!
21Ut nak que'rabi resil li c'a'ru yô chixbânunquil li Jesús, eb li rech'alal que'chal chixc'ambal. Que'xye nak moco tuktu ta chic xna'leb li Jesús.
22Und die Schriftgelehrten, die von Jerusalem herabgekommen waren, sprachen: Er hat den Beelzebul, und durch den Obersten der Dämonen treibt er die Dämonen aus.
22Ut eb laj tz'îb li que'chal chak Jerusalén yôqueb chixyebal: -Laj tza cuan riq'uin li Jesús ut sa' xc'aba' laj tza narisiheb li mâus aj musik'ej, chanqueb.
23Da rief er sie zu sich und sprach in Gleichnissen zu ihnen: Wie kann ein Satan den andern austreiben?
23Ut li Jesús quixbokeb ut quixpatz' reheb: -¿Chanru nak laj tza târisi li rech aj tzahil?- Ut quixye ajcui' li jaljôquil ru âtin a'in:
24Und wenn ein Reich in sich selbst uneinig ist, so kann ein solches Reich nicht bestehen.
24-Cui cuan jun têpak chi tenamit xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun têp chi tenamit a'an tixsach xcuanquil xjunes rib.
25Und wenn ein Haus in sich selbst uneinig ist, so kann ein solches Haus nicht bestehen.
25Ut cui cuan ta jun cabalak xic' te'ril rib chi ribileb rib sa' rochocheb, li jun cabal a'an te'xsach xcuanquil lix jun cablal.
26Und wenn der Satan wider sich selbst auftritt und entzweit ist, so kann er nicht bestehen, sondern er nimmt ein Ende.
26Jo'can ajcui' laj tza cui te'xpleti rib chi ribileb rib, a'an tixsach xcuanquil xjunes rib.
27Niemand kann in das Haus des Starken hineingehen und seinen Hausrat rauben, es sei denn, er binde zuvor den Starken; dann erst wird er sein Haus berauben.
27Mâ ani naru tâoc sa' rochoch junak cuînk cau rib chixmak'bal li c'a'ru cuan re, cui inc'a' ta xbên cua tixbac' li cuînk cau rib, tojo'nak tâoc chixc'ambal li c'a'ru cuan re.
28Wahrlich, ich sage euch, alle Sünden sollen den Menschenkindern vergeben werden, auch die Lästerungen, womit sie lästern;
28Relic chi yâl ninye êre nak tâcuymânk tâsachmânk lix mâqueb li cristian ut tâcuymânk ajcui' li majecuânc neque'xbânu.
29wer aber wider den heiligen Geist lästert, der hat in Ewigkeit keine Vergebung, sondern er ist einer ewigen Sünde schuldig.
29Abanan li tâmajecuânk re li Santil Musik'ej, inc'a' tâcuyek' tâsachek' xmâc. Cuânk ban sa' xbên chi junelic lix tojbal rix li mâc a'an.-
30Denn sie sagten: Er hat einen unreinen Geist.
30Li Jesús quixye a'in xban nak yôqueb chixyebal nak cuan mâus aj musik'ej riq'uin.
31Da kamen seine Mutter und seine Brüder; sie blieben aber draußen, schickten zu ihm und ließen ihn rufen.
31Quicuulac aran lix na' li Jesús ut que'cuulac ajcui' li rîtz'in. Que'cana chirix cab ut que'xtakla xbokbal li Jesús.
32Und das Volk saß um ihn her. Und sie sagten zu ihm: Siehe, deine Mutter und deine Brüder sind draußen und suchen dich.
32Ut nabaleb li tenamit c'ojc'ôqueb chixc'atk li Jesús. Que'xye re: -Kâcua', xc'ulun lâ na' rochbeneb lâ cuîtz'in. Cuanqueb chirix cab. Yôqueb châsic'bal, chanqueb.
33Und er antwortete ihnen und sprach: Wer ist meine Mutter, oder meine Brüder?
33Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -¿Ani ta bi' lin na'? Ut, ¿ani ta bi' li cuîtz'in nak nequec'oxla lâex?-
34Und indem er ringsumher die ansah, welche um ihn saßen, spricht er: Siehe da, meine Mutter und meine Brüder!
34Quirileb li c'ojc'ôqueb chixc'atk ut quixye: -A'ineb lin na' ut a'ineb li cuîtz'in.Xban nak li ani nabânun re li naraj li Dios, a'an li cuîtz'in, a'an li cuanab, ut a'an lin na', chan.
35Denn wer den Willen Gottes tut, der ist mir Bruder und Schwester und Mutter.
35Xban nak li ani nabânun re li naraj li Dios, a'an li cuîtz'in, a'an li cuanab, ut a'an lin na', chan.