German: Schlachter (1951)

Kekchi

Mark

4

1Und er fing abermals an zu lehren am Meere. Und es versammelte sich eine große Volksmenge bei ihm, so daß er in das Schiff stieg und auf dem Meere sich darin niedersetzte; und alles Volk war am Meer auf dem Lande.
1Ut qui-oc cui'chic li Jesús chixtzolbaleb li tenamit chire li palau Galilea. K'axal nabal que'xch'utub rib riq'uin chirabinquil. Xban xq'uialeb li tenamit, li Jesús qui-oc sa' jun li jucub cuan sa' li palau ut quic'ojla chi sa'. Ut chixjunileb li tenamit que'cana chire li palau.
2Und er lehrte sie vieles in Gleichnissen und sagte zu ihnen in seiner Lehre:
2Ut nabal c'a'ak re ru quixtzoleb cui' riq'uin jaljôquil ru âtin. Nak yô chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb, quixye li serak' a'in reheb:
3Höret zu! Siehe, der Sämann ging aus, zu säen.
3-Abihomak li tinye. Jun aj acuinel cô chi âuc.
4Und es begab sich, indem er säte, daß etliches an den Weg fiel; und die Vögel des Himmels kamen und fraßen es auf.
4Ut nak yô chixhirbal li iyaj, cuan quinak chire be. Que'chal li xul li neque'xic'an ut que'xcua' li iyaj.
5Anderes aber fiel auf steinigen Boden, wo es nicht viel Erde hatte; und es ging alsbald auf, weil es nicht tiefe Erde hatte.
5Ut cuan ajcui' li iyaj quinak sa' li pec ru bar mâc'a' cui' mas li ch'och'. Sa' junpât quimok, abanan inc'a' quixchap xxe' xban nak jay li ch'och' sa' xbên li pec.
6Als aber die Sonne aufging, wurde es verbrannt; und weil es nicht Wurzel hatte, verdorrte es.
6Nak quichal li sak'e quichakic li acuîmk xban nak inc'a' cham cuan li xe'.
7Und anderes fiel unter die Dornen; und die Dornen wuchsen auf und erstickten es, und es gab keine Frucht.
7Ut cuan cui'chic li iyaj coxnak sa' xyânk li q'uix. Ut nak quichamo' li q'uix sa' xbên, quixnat' li acuîmk ut inc'a' quiûchin.
8Und anderes fiel auf gutes Erdreich und brachte Frucht, die aufwuchs und zunahm; und etliches trug dreißigfältig, etliches sechzigfältig und etliches hundertfältig.
8Ut cuan cui'chic li iyaj coxnak sa' li châbil ch'och'. Quimok ut quiq'ui ut quiûchin chi us. Cuan quixq'ue lajêtk xca'c'âl ru. Cuan li quixq'ue oxtakc'âl ru ut cuan cui'chic quixq'ue o'takc'âl ru li junjûnk.
9Und er sprach zu ihnen: Wer Ohren hat zu hören, der höre!
9Tojo'nak quixye li Jesús reheb: -Li ani na-abin, chixq'uehak retal li c'a'ru ninye, chan.
10Als er nun allein war, fragten ihn die, welche um ihn waren, samt den Zwölfen, über das Gleichnis.
10Ut nak que'el lix q'uial li tenamit, li Jesús quicana rochbeneb lix tzolom cablaju. Eb a'an que'xpatz' re ut que'xye: -¿C'a'ru xyâlal li jaljôquil ru âtin a'in? chanqueb.
11Und er sprach zu ihnen: Euch ist gegeben, das Geheimnis des Reiches Gottes zu erkennen , denen aber, die draußen sind, wird alles in Gleichnissen zuteil,
11Ut li Jesús quixye reheb: -Lâex q'uebil êre xnaubal xyâlal li mukmûquil na'leb chirix lix nimajcual xcuanquilal li Dios. A'ut li jun ch'ôl chic li inc'a' neque'pâban, riq'uin jaljôquil ru âtin tâyemânk reheb.
12auf daß sie mit Augen sehen und doch nicht erkennen, und mit Ohren hören und doch nicht verstehen, damit sie nicht etwa umkehren und ihnen vergeben werde.
12Usta yôqueb chi iloc, abanan inc'a' te'xq'ue retal. Usta yôqueb chi abînc, abanan inc'a' te'xtau xyâlal. Tâuxmânk chi jo'can re nak inc'a' te'xyot' xch'ôleb ut inc'a' te'xjal xc'a'uxeb ut inc'a' tâcuyek' xmâqueb.-
13Und er spricht zu ihnen: Versteht ihr dieses Gleichnis nicht, wie wollt ihr alle Gleichnisse verstehen?
13Tojo'nak li Jesús quixpatz' reheb: -¿Ma inc'a' nequetau ru li jaljôquil ru âtin a'in? Cui inc'a' nequetau xyâlal a'in, ¿chanru nak têtau xyâlal chixjunil li jaljôquil ru âtin chi jo'canan?
14Der Sämann sät das Wort.
14A'an a'in lix yâlal. Laj acuinel a'an jo' jun laj yehol râtin li Dios.
15Die am Wege, das sind die, bei denen das Wort gesät wird, und wenn sie es gehört haben, kommt alsbald der Satan und nimmt das Wort weg, das in ihre Herzen gesät worden ist.
15Ut li iyaj li quinak chire be, a'an chanchaneb li neque'abin re li râtin li Dios. Nak ac xe'rabi, sa' junpât nachal laj tza chirisinquil li âtin ut sa' junpât nasach sa' xch'ôleb.
16Gleicherweise, wo auf steinigen Boden gesät wurde, das sind die, welche das Wort, wenn sie es hören, alsbald mit Freuden aufnehmen;
16Ut li iyaj li quinak sa' li pec ru, a'an chanchaneb li neque'abin re li râtin li Dios ut sa' junpât neque'xpâb chi saheb sa' xch'ôl.
17aber sie haben keine Wurzel in sich, sondern sind wetterwendisch; hernach, wenn Trübsal oder Verfolgung entsteht um des Wortes willen, nehmen sie alsbald Anstoß.
17Abanan inc'a' nacana sa' xch'ôleb. Nak nachal junak raylal, malaj ch'a'ajquilal sa' xbêneb xbaneb lix pâbâl, inc'a' neque'xcuy xnumsinquil. Sa' junpât neque'ch'inan xch'ôl.
18Andere sind, bei denen unter die Dornen gesät wurde; das sind die, welche das Wort hörten;
18Ut li iyaj li quinak sa' xyânk li q'uix chanchaneb li neque'abin re li râtin li Dios.
19aber die Sorgen dieser Weltzeit und der Betrug des Reichtums und die Begierden nach andern Dingen dringen ein und ersticken das Wort, und es wird unfruchtbar.
19Abanan ca'aj cui' li c'a'ak re ru cuan sa' ruchich'och' neque'xc'oxla, jo' li biomal ut xrâbal ru li c'a'ak chic re ru. Ut a'an li naramoc lix yâlal chiruheb. Mâc'a' na-oc cui' li râtin li Dios reheb.
20Die aber auf das gute Erdreich gesät sind, das sind die, welche das Wort hören und es aufnehmen und Frucht tragen, der eine dreißigfältig, der andere sechzigfältig, der dritte hundertfältig.
20Ut li iyaj li quit'ane' sa' châbil ch'och', a'an chanchaneb li neque'rabi ut neque'xpâb chi tz'akal li râtin li Dios. Neque'q'ui chi us sa' lix pâbâleb, jo' li acuîmk li narûchin lajêtk xca'takc'âl ut li naxq'ue oxtakc'âl ut li naxq'ue o'takc'âl ru li junjûnk.-
21Und er sprach zu ihnen: Kommt etwa das Licht, damit es unter den Scheffel oder unter das Bett gestellt werde, und nicht vielmehr, daß man es auf den Leuchter setze?
21Ut li Jesús quixye ajcui' reheb: -¿Ma naq'ueman ta bi' junak candil rubel junak chacach malaj ut rubel ch'ât? Inc'a' naru. Takec' ban naq'ueman sa' xna'aj re nak tixcutanobresi sa' li cab.
22Denn nichts ist verborgen, das nicht offenbar werde, und nichts geschieht so heimlich, daß es nicht an den Tag käme.
22Jo'can ajcui' li tijleb li ninch'olob xyâlal chêru. Mâc'a' tâcanâk chi mukmu chi inc'a' ta tâc'utbesîk mokon. Ut li inc'a' natauman ru anakcuan, tâtaumânk ru mokon.
23Wer Ohren hat zu hören, der höre!
23Li ani naraj rabinquil, chixq'uehak retal li ninye.
24Und er sprach zu ihnen: Achtet auf das, was ihr hört! Mit welchem Maße ihr messet, wird euch gemessen werden, und es wird euch, die ihr hört, noch hinzugelegt werden.
24Quixye ajcui' reheb: -Cheq'uehak retal li nequerabi ut têq'ue êch'ôl chixbânunquil li nequerabi xban nak li ani naxbânu li c'a'ru quixtzol cuiq'uin, mas cui'chic lix na'leb tâq'uehek' re xban li Dios re nak tixtau ru li cuâtin.
25Denn wer da hat, dem wird gegeben werden; wer aber nicht hat, von dem wird auch das genommen werden, was er hat.
25Li ani tixq'ue xch'ôl chixtzolbal li us, k'axal cui'chic li usilal tixc'ul. Li ani inc'a' tixq'ue xch'ôl chixtzolbal li us, tâsachk sa' xch'ôl li jo' q'uial naxnau.
26Und er sprach: Mit dem Reiche Gottes ist es so, wie wenn ein Mensch den Samen in die Erde wirft
26Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: -Lix nimajcual cuanquilal li Dios, chanchan junak aj acuinel. Narau li iyaj sa' ch'och'.
27und schläft und aufsteht, Nacht und Tag, und der Same keimt und geht auf, ohne daß er es weiß.
27Li cuînk nacuar, nacuacli ut eb li cutan neque'nume'. Ut li iyaj yal xjunes namok chak ut naq'ui ut li cuînk inc'a' naxnau chanru nak namok ut naq'ui li acuîmk.
28Denn die Erde trägt von selbst Frucht, zuerst den Halm, hernach die Ähre, dann den vollen Weizen in der Ähre.
28Li ch'och' naq'uiresin re li acuîmk. Naq'ui ut nanînkan ut chirix a'an na-oc chi atz'umac ut naxq'ue li ru.
29Wenn aber die Frucht sich darbietet, schickt er alsbald die Sichel hin; denn die Ernte ist da.
29Ut nak nachêco' li ru nasic'man sa' junpât xban nak ac xcuulac xk'ehil xxocbal li ru.
30Und er sprach: Wem wollen wir das Reich Gottes vergleichen, oder unter was für einem Gleichnis wollen wir es darstellen?
30-¿C'a'ru tinjuntak'êta cui' lix nimajcual cuanquil li Dios? chan li Jesús. -Ut ¿c'a'ru chi jaljôquil ru âtin tinye, re xch'olobanquil xyâlal lix nimajcual cuanquilal li Dios?
31Es ist einem Senfkorn gleich, welches, wenn es in die Erde gesät wird, das kleinste ist unter allen Samenkörnern auf Erden.
31Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan riyajil li nînki mostaza. Li riyajil li mostaza coc' chiru chixjunil li iyaj cuan sa' ruchich'och'.
32Und wenn es gesät ist, geht es auf und wird größer als alle Gartengewächse und treibt große Zweige, so daß die Vögel des Himmels unter seinem Schatten nisten können.
32Nak ac x-auman namok ut naq'ui. Ut nînk chi us nacuulac lix che'el. Naxk'ax xteram chixjunil li acuîmk. Neque'nînkan li ruk' ut eb laj xic'anel xul neque'xyîb lix soc sa' eb li ruk'.-
33Und in vielen solchen Gleichnissen trug er ihnen seine Lehre vor, wie sie es zu hören vermochten.
33Ut li Jesús quixch'olob xyâlal chiruheb li tenamit riq'uin nabal chic chi jaljôquil ru âtin a' yâl bar na cuan te'xtau ru.
34Ohne Gleichnis aber redete er nicht zu ihnen; beiseite aber legte er seinen Jüngern alles aus.
34Ut mâc'a' c'a'ru quixye li Jesús reheb li tenamit chi mâcua' ta sa' jaljôquil ru âtin. Abanan nak ac xjuneseb chic lix tzolom, quixch'olob lix yâlal chiruheb.
35Und an jenem Tage, als es Abend geworden, sprach er zu ihnen: Lasset uns hinüberfahren!
35Nak qui-ecuu sa' li cutan a'an li Jesús quixye reheb lix tzolom: -K'axonko jun pac'al li palau, chan reheb.
36Und nachdem sie das Volk entlassen, nahmen sie ihn mit, wie er da in dem Schiffe war; es waren aber auch andere Schiffe bei ihm.
36Ut li Jesús quixchak'rabiheb li q'uila tenamit ut quic'ame' sa' li jucub cuan cui'. Ut cuanqueb ajcui' coc' jucub que'côeb chirix.
37Und es erhob sich ein großer Sturm, und die Wellen schlugen in das Schiff, so daß es sich schon zu füllen begann.
37Ut nak ac cuanqueb sa' xyi li palau quichal jun li nimla ik'. Naxcut lix cau ok li ha' sa' li jucub ut qui-oc chi nujac li ha' chi sa' li jucub.
38Und er war im Hinterteil des Schiffes und schlief auf einem Kissen. Und sie weckten ihn und sprachen zu ihm: Meister, kümmert es dich nicht, daß wir umkommen?
38Li Jesús cuan chi ixbej sa' li jucub ut yô chi cuârc sa' xbên jun lix soc xjolom. Eb lix tzolom que'rajsi ut que'xye re: -At tzolonel, ajsi âcuu. ¿Ma inc'a' nacacuil nak osoc' ke? chanqueb.
39Und er stand auf, bedrohte den Wind und sprach zum Meere: Schweig, verstumme! Da legte sich der Wind, und es ward eine große Stille.
39Quicuacli li Jesús ut quixk'us li ik' ut quixye re li palau: -Matchokin. Canab ec'ânc, chan. Ut sa' junpât quich'ana li ik' ut quitukla ru li ha'.
40Und er sprach zu ihnen: Was seid ihr so furchtsam? Wie, habt ihr keinen Glauben?
40Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom: -¿C'a'ut nak c'ajo' nak nequexxucuac? ¿Ma inc'a' nequepâb nak li Dios tâtenk'ânk êre? chan.Ut c'ajo' nak que'sach xch'ôl lix tzolom ut que'xye chi rilbileb rib: -¿Chanru nak cuan xcuanquil li cuînk a'in nak naxk'us li ik' ut li palau, ut neque'abin chiru? chanqueb.
41Und sie gerieten in große Furcht und sprachen zueinander: Wer ist doch der, daß auch der Wind und das Meer ihm gehorsam sind?
41Ut c'ajo' nak que'sach xch'ôl lix tzolom ut que'xye chi rilbileb rib: -¿Chanru nak cuan xcuanquil li cuînk a'in nak naxk'us li ik' ut li palau, ut neque'abin chiru? chanqueb.