1Zu jener Zeit hörte der Vierfürst Herodes das Gerücht von Jesus.
1Sa' eb li cutan a'an laj Herodes li acuabej quirabi resil li c'a'ru yô chixbânunquil li Jesús.
2Und er sprach zu seinen Dienern: Das ist Johannes der Täufer; der ist von den Toten auferstanden; darum sind auch die Kräfte wirksam in ihm!
2Ut a'an quixye reheb laj c'anjel chiru: -A'an tana laj Juan laj Cubsihom Ha'. A'an xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak. Jo'can nak cuan xcuanquil chixbânunquil li milagros, chan.
3Denn Herodes hatte den Johannes greifen, binden und ins Gefängnis legen lassen, wegen Herodias, der Frau seines Bruders Philippus.
3Ac junxil laj Herodes quixtakla xchapbal laj Juan. Que'xbac' riq'uin cadena ut que'xq'ue sa' tz'alam. Laj Herodes quixbânu chi jo'can yal xban nak jo'can quiraj lix Herodías. Lix Herodías a'an li rixakil laj Felipe li rîtz'in laj Herodes. Ut laj Herodes quixc'am chok' rixakil.
4Denn Johannes hatte zu ihm gesagt: Es ist dir nicht erlaubt, sie zu haben!
4Toj mâji' naq'uehe' sa' tz'alam laj Juan laj Cubsihom Ha' nak quixye re laj Herodes chi jo'ca'in: -Nimla mâc xabânu nak xac'am chok' âcuixakil lix Herodías, chan laj Juan re.
5Und er wollte ihn töten, fürchtete aber das Volk, denn sie hielten ihn für einen Propheten.
5Jo'can nak laj Herodes quiraj raj xcamsinquil, aban quixucuac chiruheb li q'uila tenamit xban nak laj Juan profeta nak cuan chiruheb a'an.
6Als nun Herodes seinen Geburtstag beging, tanzte die Tochter der Herodias vor den Gästen und gefiel dem Herodes.
6Ut sa' xnink'einquil lix chihab laj Herodes, lix co' lix Herodías quixajoc chiruheb chixjunileb li ula'. Ut c'ajo' nak quicuulac chiru laj Herodes.
7Darum verhieß er ihr mit einem Eide, ihr zu geben, was sie auch fordern würde.
7Jo'can nak laj Herodes quixyechi'i re riq'uin juramento nak tixq'ue re chixjunil li c'a'ru tixpatz'.
8Da sie aber von ihrer Mutter angeleitet war, sprach sie: Gib mir hier auf einer Schüssel das Haupt Johannes des Täufers!
8Ut li xka'al chi ac tacchi'inbil xban lix na', quixye re laj Herodes: -Q'ue cue arin sa' plato lix jolom laj Juan laj Cubsihom Ha', chan.
9Und der König ward betrübt; doch um des Eides willen und derer, die mit ihm zu Tische saßen, befahl er, es zu geben.
9Mâ ca'ch'in nak quiraho' xch'ôl laj Herodes chirabinquil li quixye. Aban xban li juramento li ac quixye chiruheb li cuanqueb sa' mêx rochben, quixtakla xq'uebal re li xka'al li c'a'ru quixpatz'.
10Und er sandte hin und ließ Johannes im Gefängnis enthaupten.
10Quixtakla xch'otbal xcux laj Juan aran sa' tz'alam.
11Und sein Haupt wurde auf einer Schüssel gebracht und dem Mädchen gegeben, und sie brachte es ihrer Mutter.
11Ut que'xc'am chak lix jolom laj Juan sa' jun plato ut quik'axtesîc re li xka'al. Ut li xka'al quixq'ue re lix na'.
12Und seine Jünger kamen herbei, nahmen den Leichnam und begruben ihn und gingen hin und verkündigten es Jesus.
12Nak que'rabi resil lix camic laj Juan, eb lix tzolom que'cuulac chixc'ambal li camenak ut coxe'xmuk. Ut coxe'xye chak resil re li Jesús.
13Als aber Jesus das hörte, entwich er von dort in einem Schiff abseits an einen einsamen Ort. Und als die Volksmenge es vernahm, folgte sie ihm aus den Städten zu Fuß nach.
13Nak quirabi resil li quic'ulman, li Jesús qui-el aran. Qui-oc sa' jun li jucub ut cô sa' jun na'ajej cuan xjunes. Ut nak que'xq'ue retal li tenamit nak cô, que'el chak sa' lix tenamiteb ut que'côeb chi rokeb sa' ânil bar cô cui' li Jesús.
14Als nun Jesus hervorkam, sah er eine große Menge und erbarmte sich über sie und heilte ihre Kranken.
14Ut li Jesús nak qui-el sa' li jucub, quiril li q'uila tenamit li ac que'cuulac xbên cua chiru a'an. Ut quixtok'oba ruheb ut quixq'uirtesiheb li yaj cuanqueb sa' xyânkeb.
15Und als es Abend geworden, traten seine Jünger zu ihm und sprachen: Der Ort ist öde, und die Stunde ist schon vorgeschritten; entlaß das Volk, damit sie in die Dörfer gehen und sich Speise kaufen!
15Ut nak qui-ecuu, que'cuulac lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: -Yô chi ecuûc ut mâc'a' cuan arin cuanco cui'. Jo'can nak tâtaklaheb li q'uila tenamit chixlok'bal lix cua sa' eb li coc' tenamit.-
16Jesus aber sprach zu ihnen: Sie haben nicht nötig hinzugehen; gebt ihr ihnen zu essen!
16Li Jesús quixye reheb: -Moco tento ta nak te'xic eb a'an. Q'uehomak xcuaheb lâex.-
17Sie sprachen zu ihm: Wir haben nichts hier als fünf Brote und zwei Fische.
17Ut eb a'an que'xye: -Mâc'a' cuan ke lâo arin, ca'aj cui' ôb chi caxlan cua ut cuib chi car.-
18Er sprach: Bringt sie mir hierher!
18Li Jesús quixye reheb: -C'amomak chak cuiq'uin.-
19Und er befahl dem Volk, sich in das Gras zu lagern, nahm die fünf Brote und die zwei Fische, sah zum Himmel auf, dankte, brach und gab den Jüngern die Brote, die Jünger aber gaben sie dem Volk.
19Ut nak ac xtaklaheb li q'uila tenamit chi c'ojlâc sa' li pach'aya', quixchap li ôb chi caxlan cua ut li cuib chi car, qui-iloc takec' ut quixbantioxi chiru li Dios. Ut quixjachi ut quixq'ue li caxlan cua reheb lix tzolom ut que'xjeq'ui reheb li q'uila tenamit.
20Und sie aßen alle und wurden satt; und sie hoben auf, was übrigblieb an Brocken, zwölf Körbe voll.
20Ut que'cua'ac chixjunileb toj retal que'c'ojla xch'ôleb. Ut que'xxoc li jo' q'uial qui-ela'an. Cablaju chacach nujenak li rela' qui-ela'an.
21Die aber gegessen hatten, waren etwa fünftausend Männer, ohne Frauen und Kinder.
21Eb li que'cua'ac cuanqueb ôb mil chi cuînk chi inc'a' q'uebileb sa' ajl li ixk ut eb li coc'al.
22Und alsbald nötigte er seine Jünger, in das Schiff zu steigen und vor ihm ans jenseitige Ufer zu fahren, bis er die Volksmenge entlassen hätte.
22Tojo'nak li Jesús quixtaklaheb lix tzolom chi oc sa' li jucub re nak a'aneb xbên cua te'xic jun pac'al li palau roybeninquil nak tixchak'rabiheb li q'uila tenamit.
23Und nachdem er die Menge entlassen, stieg er auf den Berg, um abseits zu beten; und als es Abend geworden, war er allein daselbst.
23Ut nak ac xchak'rabiheb li tenamit, yô chi oc li k'ojyîn nak li Jesús cô chiru tzûl chi tijoc. Ut aran cuan xjunes.
24Das Schiff aber war schon mitten auf dem Meer und litt Not von den Wellen; denn der Wind war entgegen.
24Ut li jucub li yôqueb chi xic cui' lix tzolom tâcuulak sa' xyi li palau, ut lix cau ok li palau cau nocoxquet rib chiru li jucub, xban nak chiru yô chak chi châlc li ik'.
25Aber um die vierte Nachtwache kam Jesus zu ihnen und wandelte auf dem Meer.
25Sakêuc re nak quicuulac li Jesús bar cuanqueb cui' ut yô chi bêc chiru li ha'.
26Als ihn aber die Jünger auf dem Meere wandeln sahen, erschraken sie und sprachen: Es ist ein Gespenst, und schrieen vor Furcht.
26Nak que'ril lix tzolom nak cuan jun yô chi bêc chiru ha', que'xucuac ut que'xjap re ut que'xye: -Anum a'an.-
27Jesus aber redete alsbald mit ihnen und sprach: Seid getrost! Ich bin's; fürchtet euch nicht!
27A'ut li Jesús ticto quirâtinaheb ut quixye reheb: -Mexxucuac. Lâin li yôquex chicuilbal. Cacuubresihomak êch'ôl, chan reheb.
28Petrus aber antwortete ihm und sprach: Herr, bist du es, so heiße mich zu dir auf das Wasser kommen!
28Quichak'oc laj Pedro ut quixye: -Kâcua', cui lâat, ye nak tinxic ajcui' lâin âcuiq'uin chiru li ha'.-
29Da sprach er: Komm! Und Petrus stieg aus dem Schiff und wandelte auf dem Wasser und kam auf Jesus zu.
29Li Jesús quixye re: -Quim.- Ut laj Pedro qui-el chak sa' li jucub ut qui-oc chi bêc chiru li ha' re tâxic riq'uin li Jesús.
30Als er aber den starken Wind sah, fürchtete er sich, und da er zu sinken anfing, schrie er und sprach: Herr, rette mich!
30Abanan nak quixq'ue retal li câk-sut-ik', quixucuac, ut qui-oc chi subec' sa' li ha' ut quixjap re ut quixye: -¡Kâcua', chinâcolak! chan.
31Jesus aber streckte alsbald die Hand aus, ergriff ihn und sprach zu ihm: Du Kleingläubiger, warum zweifeltest du?
31Ut li Jesús sa' junpât quixye' li ruk', quixchap ut quixye re: -At cuînk, inc'a' nacatpâban chi tz'akal. ¿C'a'ut nak xacuiba âch'ôl?-
32Und als sie in das Schiff stiegen, legte sich der Wind.
32Ut nak que'oc sa' li jucub, quich'ana li ik'.
33Da kamen, die in dem Schiffe waren, fielen vor ihm nieder und sprachen: Wahrhaftig, du bist Gottes Sohn!
33Ut eb li cuanqueb sa' li jucub que'xcuik'ib rib chiru li Jesús ut que'xlok'oni ut que'xye re: -Relic chi yâl nak lâat li Ralal li Dios, chanqueb re.
34Und sie fuhren hinüber und kamen in das Land Genezareth.
34Nak quicuulac li Jesús rochbeneb lix tzolom jun pac'al li palau, coxe'el sa' li na'ajej Genesaret.
35Und da ihn die Männer dieser Gegend erkannten, sandten sie in die ganze Umgegend und brachten alle Kranken zu ihm.
35Eb li cuînk cuanqueb aran ticto que'xq'ue retal nak a'an li Jesús ut que'xye resil sa' chixjunil li na'ajej a'an. Ut quilaje'xc'am li yaj riq'uin re nak tixq'uirtesiheb.Ut que'xtz'âma chiru nak tixcanabeb li yaj chixch'e'bal li rak'. Ut chixjunileb li que'ch'e'oc re li rak' quilaje'q'uira.
36Und sie baten ihn, daß sie nur den Saum seines Kleides anrühren dürften; und so viele ihn anrührten, die wurden ganz gesund.
36Ut que'xtz'âma chiru nak tixcanabeb li yaj chixch'e'bal li rak'. Ut chixjunileb li que'ch'e'oc re li rak' quilaje'q'uira.