German: Schlachter (1951)

Kekchi

Matthew

16

1Und die Pharisäer und Sadduzäer traten herzu, versuchten ihn und baten, daß er ihnen ein Zeichen aus dem Himmel zeigen möchte.
1Que'cuulac laj fariseo ut eb laj saduceo riq'uin li Jesús. Que'raj xyalbal rix ut que'oc chixtz'âmanquil chiru nak tixbânu junak milagro chiruheb re rilbal ma yâl nak riq'uin li Dios nachal lix cuanquil.
2Er aber antwortete und sprach zu ihnen: Am Abend sagt ihr: Es wird schön; denn der Himmel ist rot;
2Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -Nak na-ecuu nequeye "châbilak li cutan cuulaj xban nak cak ru li choxa."
3und am Morgen: Heute kommt ein Ungewitter; denn der Himmel ist rot und trübe. Ihr Heuchler, das Aussehen des Himmels versteht ihr zu beurteilen, die Zeichen der Zeit aber nicht!
3Ut ek'ela nequeye "hôn naxq'ue hab xban nak cak ru ut k'ojyîn ru li choxa." Lâex aj ca' pac'al u. Nequenau xq'uebal retal ru li choxa. Abanan, ca'aj cui' a'an nequenau rilbal. Inc'a' nequeq'ue retal c'a'ru xyâlal li yô chi c'ulmânc sa' eb li cutan a'in.
4Das böse und ehebrecherische Geschlecht fordert ein Zeichen; aber es wird ihm kein Zeichen gegeben werden als nur das Zeichen des Propheten Jona. Und er verließ sie und ging davon.
4Lâex jun têp chi tenamit inc'a' us lê na'leb. Nequetz'ektâna li Dios ut nequeraj nak tâc'utbesîk chêru junak milagro. Abanan inc'a' tâc'utbesîk chêru, ca'aj cui' li milagro li qui-ux re laj Jonás, chan li Jesús. Tojo'nak quixcanabeb ut cô.
5Und als seine Jünger ans jenseitige Gestade kamen, hatten sie vergessen, Brot mitzunehmen.
5Nak ac xe'nume' lix tzolom jun pac'al li palau, que'xq'ue retal nak inc'a' que'xc'am xtzacaêmk.
6Jesus aber sprach zu ihnen: Sehet zu und hütet euch vor dem Sauerteig der Pharisäer und Sadduzäer!
6Ut li Jesús quixye reheb: -Cheq'uehak retal, mêbon êrib riq'uin xch'amal xcaxlan cua eb laj fariseo chi moco riq'uin xch'amal xcaxlan cua eb laj saduceo.
7Da machten sie sich untereinander Gedanken und sagten: Weil wir kein Brot mitgenommen haben!
7Eb lix tzolom que'oc chi âtinac chi ribileb rib ut que'xye: -Xban nak inc'a' xkac'am chak li caxlan cua, jo'can nak yô chixyebal ke chi jo'can.
8Da es aber Jesus merkte, sprach er zu ihnen: Ihr Kleingläubigen, was macht ihr euch Gedanken darüber, daß ihr kein Brot mitgenommen habt?
8Li Jesús quixnau li c'a'ru yôqueb chixyebal ut quixye reheb: -Lâex inc'a' nequexpâban chi tz'akal. ¿C'a'ut nak yôquex chi c'oxlac chirix li xinye êre? ¿C'a'ut nak yôquex chixyebal chiribil êrib nak mâc'a' lê caxlan cua?
9Versteht ihr noch nicht, und denkt ihr nicht an die fünf Brote für die Fünftausend, und wie viele Körbe ihr da aufhobet?
9¿Ma toj mâji' nequetau xyâlal? ¿Ma inc'a' najultico' êre nak xinjachi li ôb chi caxlan cua reheb li ôb mil chi cuînk? Ut, ¿jarub chacach li rela' quexoc? chan.
10Auch nicht an die sieben Brote für die Viertausend, und wie viele Körbchen ihr da aufhobet?
10-Ut, ¿ma inc'a' najultico' êre nak xinjachi li cuukub chi caxlan cua reheb li câhib mil chi cuînk? Ut, ¿jarub chacach li rela' quexoc?
11Warum versteht ihr denn nicht, daß ich nicht vom Brot gesprochen habe, sondern daß ihr euch hüten solltet vor dem Sauerteig der Pharisäer und Sadduzäer?
11¿C'a'ut nak inc'a' nequetau xyâlal nak mâcua' chirix li caxlan cua yôquin chi âtinac nak xinye êre: Mêbon êrib riq'uin li xch'amal xcaxlan cua eb laj fariseo ut eb laj saduceo? chan.
12Da sahen sie ein, daß er nicht gesagt hatte, sie sollten sich hüten vor dem Sauerteig des Brotes, sondern vor der Lehre der Pharisäer und Sadduzäer.
12Tojo'nak que'xtau ru nak mâcua' chirix xch'amal lix caxlan cua yô chi âtinac. Chirix ban lix tijlebeb laj fariseo ut laj saduceo yô chi âtinac.
13Als aber Jesus in die Gegend von Cäsarea Philippi gekommen war, fragte er seine Jünger und sprach: Für wen halten die Leute den Menschensohn?
13Chirix chic a'an li Jesús cô rochbeneb lix tzolom sa' li na'ajej Cesarea re Filipo. Nak yôqueb chi xic, quixpatz' reheb lix tzolom: -¿Anihin lâin nak neque'xye li tenamit?-
14Sie sprachen: Etliche sagen, du seiest Johannes der Täufer; andere aber Elia; noch andere Jeremia oder einer der Propheten.
14Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: -Cuan neque'yehoc nak lâat laj Juan laj Cubsihom Ha'. Ut cuan neque'yehoc nak lâat li profeta Elías, ut cuan neque'yehoc nak lâat li profeta Jeremías. Ut cuan cui'chic neque'yehoc nak lâat junak chic reheb li profeta.
15Da spricht er zu ihnen: Ihr aber, für wen haltet ihr mich?
15Ut li Jesús quixye reheb: -Ut lâex, ¿Anihin lâin nak nequeye?-
16Da antwortete Simon Petrus und sprach: Du bist der Christus, der Sohn des lebendigen Gottes!
16Quichak'oc laj Simón Pedro ut quixye: -Lâat li Cristo, li Ralal li yo'yôquil Dios.-
17Und Jesus antwortete und sprach zu ihm: Selig bist du, Simon, Jonas Sohn; denn Fleisch und Blut hat dir das nicht geoffenbart, sondern mein Vater im Himmel!
17Tojo'nak quichak'oc li Jesús ut quixye re: -Us xak âcue, at Simón, ralalat laj Jonás, xban nak moco cuînk ta xc'utbesin châcuu lix yâlal a'in. Lin Yucua' cuan sa' choxa, a'an ban li xc'utbesin châcuu.
18Und ich sage dir auch: Du bist Petrus, und auf diesen Felsen will ich meine Gemeinde bauen, und die Pforten der Hölle sollen sie nicht überwältigen.
18Ut lâin ninye âcue nak lâat laj Pedro. Ut sa' xbên li sakônac a'in lâin tincabla lin iglesia ut laj tza mâc'a'ak xcuanquil sa' xbên.
19Und ich will dir des Himmelreichs Schlüssel geben; und was du auf Erden binden wirst, das wird im Himmel gebunden sein; und was du auf Erden lösen wirst, das wird im Himmel gelöst sein.
19Ut lâin tinq'ue âcuanquil sa' xbêneb li ani te'pâbânk cue. Ut chixjunil li c'a'ru tâc'ûb ru sa' xyâlal sa' ruchich'och', li Dios tixc'ûb ajcui' ru sa' choxa. Li c'a'ru tâye us arin sa' ruchich'och', li Dios tixye ajcui' nak us. Ut li c'a'ru tâye inc'a' us, li Dios tixye ajcui' nak inc'a' us.
20Da gebot er seinen Jüngern, daß sie niemand sagen sollten, daß er der Christus sei.
20Tojo'nak quixye reheb lix tzolom nak mâ ani aj e te'xye nak li Jesús, a'an li Cristo, li yechi'inbil xban li Dios.
21Von da an begann Jesus seinen Jüngern zu zeigen, er müsse nach Jerusalem gehen und viel leiden von den Ältesten, Hohenpriestern und Schriftgelehrten und getötet werden und am dritten Tage auferstehen.
21Chalen sa' li cutan a'an li Jesús quixtiquib xch'olobanquil chiruheb lix tzolom nak tento tâxic Jerusalén chixc'ulbal nabal li raylal xbaneb li cuînk li xakabanbileb chi c'anjelac sa' li templo ut xbaneb li xbênil aj tij jo' eb ajcui' laj tz'îb. Quixye reheb nak tâcamsîk ut nak tâcuaclîk cui'chic chi yo'yo sa' rox li cutan.
22Da nahm ihn Petrus beiseite, fing an, ihm abzuwehren, und sprach: Herr, schone deiner selbst! Das widerfahre dir nur nicht!
22Ut laj Pedro quirisi xjunes li Jesús ut qui-oc chixk'usbal: -Kâcua', chan re, li Dios taxak chicolok âcue re nak inc'a' tâc'ul chi jo'can, chan.
23Er aber wandte sich um und sprach zu Petrus: Hebe dich weg von mir, Satan! Du bist mir zum Fallstrick; denn du denkst nicht göttlich, sondern menschlich!
23Ut li Jesús quixsuk'isi rib chirilbal laj Pedro ut quixye re: -Elen arin sa' xnak' cuu. Lâat chanchanat laj tza. Mich'inan inch'ôl âban chixbânunquil li c'a'ru tento tinbânu. Lâat inc'a' yôcat chixc'oxlanquil jo' naxc'oxla li Dios. Yôcat ban chixc'oxlanquil jo' naxc'oxla li cuînk, chan.
24Da sprach Jesus zu seinen Jüngern: Will jemand mir nachfolgen, so verleugne er sich selbst und nehme sein Kreuz auf sich und folge mir nach!
24Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom: -Li ani târaj inpâbanquil, tento nak tixtz'ektâna li c'a'ru naxrahi ru lix ch'ôl. Tixcuy xnumsinquil li raylal, usta tâcamsîk sa' inc'aba'. Ut chinixtâkehak.
25Denn wer seine Seele retten will, der wird sie verlieren; wer aber seine Seele verliert um meinetwillen, der wird sie finden.
25Li ani naxra lix yu'am arin sa' ruchich'och', a'an tixsach li junelic yu'am. A'ut li ani naxsach lix yu'am arin sa' ruchich'och' sa' inc'aba', a'an târêchani li junelic yu'am.
26Denn was hülfe es dem Menschen, wenn er die ganze Welt gewönne, büßte aber seine Seele ein? Oder was kann der Mensch geben, damit er seine Seele wieder löse?
26¿C'a'ru tixra li cuînk cui târêchani chixjunil xbiomal li ruchich'och' ut tixsach li junelic yu'am xban li biomal? ¿Ma cuan ta bi' c'a'ru tixtoj cui' li yu'am chi junelic?
27Denn des Menschen Sohn wird kommen in der Herrlichkeit seines Vaters mit seinen Engeln; und alsdann wird er einem jeglichen vergelten nach seinem Tun.
27Lâin li C'ajolbej tinchâlk riq'uin xnimal xlok'al lin Yucua' cuochbeneb lix ángel. Tojo'nak tinq'ue lix k'ajcâmunquil chi xjunjûnkaleb jo' chanru lix yehom xbânuhom.Relic chi yâl tinye êre nak cuanqueb arin sa' êyânk li inc'a' te'câmk toj tine'ril chi châlc lâin li C'ajolbej riq'uin incuanquilal, chan li Jesús.
28Wahrlich, ich sage euch, es stehen etliche hier, die den Tod nicht schmecken werden, bis sie des Menschen Sohn haben kommen sehen in seinem Reich!
28Relic chi yâl tinye êre nak cuanqueb arin sa' êyânk li inc'a' te'câmk toj tine'ril chi châlc lâin li C'ajolbej riq'uin incuanquilal, chan li Jesús.