1Und nach sechs Tagen nahm Jesus den Petrus und Jakobus und dessen Bruder Johannes mit sich und führte sie beiseite auf einen hohen Berg.
1Cuakib cutan chic chirix a'an, li Jesús quixc'ameb laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan li rîtz'in sa' xbên jun li nimla tzûl xjuneseb.
2Und er wurde vor ihnen verklärt, und sein Angesicht leuchtete wie die Sonne, und seine Kleider wurden weiß wie das Licht.
2Ut nak cuanqueb aran, quijalano' li rilobâl li Jesús chiruheb. Ut nalemtz'un li rilobâl jo' li sak'e ut li rak' saksakpotz'in quic'utun ut nalemtz'un.
3Und siehe, es erschienen ihnen Mose und Elia, die redeten mit ihm.
3Ut xakâmileb laj Moisés ut laj Elías chiruheb nak que'ril ut yôqueb chi âtinac riq'uin li Jesús.
4Da hob Petrus an und sprach zu Jesus: Herr, es ist gut, daß wir hier sind! Willst du, so baue ich hier drei Hütten, dir eine, Mose eine und Elia eine.
4Ut quiâtinac laj Pedro ut quixye re li Jesús: -Kâcua', c'ajo' xchak'al ru nak cuanco arin. Cui tâcuaj, takayîb oxibak muhebâl arin. Jun âcue, jun re laj Moisés ut jun re laj Elías, chan.
5Als er noch redete, siehe, da überschattete sie eine lichte Wolke, und siehe, eine Stimme aus der Wolke sprach: Dies ist mein lieber Sohn, an welchem ich Wohlgefallen habe; auf den sollt ihr hören!
5Toj yô ajcui' chi âtinac a'an nak quichal sa' xbêneb jun li chok nalemtz'un. Li Dios quiâtinac chak sa' li chok, ut quixye: -A'in li cualal raro inban. Riq'uin a'an nasaho' inch'ôl. Cherabihak li c'a'ru tixye.-
6Als die Jünger das hörten, fielen sie auf ihr Angesicht und fürchteten sich sehr.
6Nak que'rabi a'an, k'axal nak que'xucuac lix tzolom ut que'xcut rib sa' ch'och' ut huphu que'cana.
7Und Jesus trat herzu, rührte sie an und sprach: Stehet auf und fürchtet euch nicht!
7Tojo'nak li Jesús quijiloc riq'uineb ut quixt'otz't'otz'iheb ut quixye reheb: -Cuaclinkex. Mexxucuac.-
8Da sie aber ihre Augen erhoben, sahen sie niemand als Jesus allein.
8Ut nak que'xtaksi li rilobâleb, mâ ani chic que'ril ru, ca'aj chic li Jesús quicana xjunes.
9Und als sie den Berg hinabgingen, gebot ihnen Jesus und sprach: Sagt niemandem von dem Gesichte, bis des Menschen Sohn von den Toten auferstanden ist!
9Nak yôqueb chak chi cubec sa' li tzûl, quixye li Jesús reheb: -Mâ ani aj e têye li c'a'ru xeril. Toj mokon naru têye nak lâin li C'ajolbej ac xincuacli cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak.-
10Und seine Jünger fragten ihn und sprachen: Warum sagen denn die Schriftgelehrten, daß zuvor Elia kommen müsse?
10Ut eb lix tzolom que'xpatz' re: -¿C'a'ut nak neque'xye laj tz'îb nak xbên cua tâc'ulûnk laj Elías chiru laj colonel li yechi'inbil xban li Dios?-
11Jesus aber antwortete und sprach zu ihnen: Elia kommt freilich und wird alles in den rechten Stand setzen;
11Ut nak quichak'oc li Jesús quixye reheb: -Yâl ajcui' nak laj Elías xbên cua tâchâlk chixc'ûbanquil ru chixjunil li c'a'ak re ru.
12ich sage euch aber, daß Elia schon gekommen ist; und sie haben ihn nicht anerkannt, sondern mit ihm gemacht, was sie wollten. Also wird auch des Menschen Sohn von ihnen leiden müssen.
12Abanan lâin tinye êre nak laj Elías ac xc'ulun ut inc'a' que'xnau ru. C'ajo' li raylal xe'xbânu re ut jo'can ajcui' lâin li C'ajolbej nabal li raylal tinc'ul xbaneb.-
13Da verstanden die Jünger, daß er zu ihnen von Johannes dem Täufer redete.
13Ut eb lix tzolom que'xtau ru nak chirix laj Juan laj Cubsihom Ha' yô chi âtinac li Jesús.
14Und als sie zum Volke kamen, trat ein Mensch zu ihm, fiel vor ihm auf die Knie
14Ut que'cuulac bar cuanqueb cui' nabal li tenamit. Ut jun li cuînk colxcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re:
15und sprach: Herr, erbarme dich meines Sohnes; denn er ist mondsüchtig und leidet schwer; denn er fällt oft ins Feuer und oft ins Wasser.
15-Kâcua', chan, chacuuxtâna taxak ru li cualal. Rajlal nac'ul xyajel, ut k'axal ra naxc'ul. Nabal sut nat'ane' sa' xam ut nabal sut nat'ane' sa' ha'.
16Und ich habe ihn zu deinen Jüngern gebracht, aber sie konnten ihn nicht heilen.
16Ut xinc'am riq'uineb lâ tzolom re nak te'xq'uirtesi; abanan inc'a' xe'ru xq'uirtesinquil, chan.
17Da antwortete Jesus und sprach: O du ungläubiges und verkehrtes Geschlecht! Wie lange soll ich bei euch sein? Wie lange soll ich euch ertragen? Bringet ihn her zu mir!
17Li Jesús quixye: -Ex tenamit, tîc inc'a' nequexpâban ut inc'a' us lê na'leb. ¿Jo' najtil chic tincuânk êriq'uin re nak texpâbânk? ¿Jo' najtil chic texincuy nak nequec'oxla? C'am chak li al arin cuiq'uin, chan li Jesús nak quichak'oc.
18Und Jesus bedrohte ihn, und der Dämon fuhr aus von ihm, und der Knabe war gesund von jener Stunde an.
18Ut li Jesús quixch'ila li mâus aj musik'ej ut qui-el riq'uin li al. Ut sa' ajcui' li hônal a'an li al quiq'uira.
19Da traten die Jünger zu Jesus, beiseite, und sprachen: Warum konnten wir ihn nicht austreiben?
19Ut que'cuulac riq'uin li Jesús lix tzolom nak cuan xjunes ut que'xpatz' re: -¿C'a'ut nak inc'a' xoru lâo chirisinquil li mâus aj musik'ej? chanqueb.
20Jesus aber sprach zu ihnen: Um eures Kleinglaubens willen! Denn wahrlich, ich sage euch: Wenn ihr Glauben hättet wie ein Senfkorn, so würdet ihr zu diesem Berge sprechen: Hebe dich von hier weg dorthin! Und er würde sich hinwegheben, und nichts würde euch unmöglich sein.
20Ut li Jesús quixye reheb: -Inc'a' xexru xban nak inc'a' nequexpâban chi tz'akal. Relic chi yâl tinye êre nak cuan taxak ca'ch'inak lê pâbâl chanchan xnimal ru jun ch'ina riyajil mostaza, têye raj re li tzûl a'in, "Elen arin, k'axon le'" ut tâk'axônk raj. Ut mâc'a' raj c'a'ru inc'a' târûk têbânu.
21Aber diese Art fährt nicht aus, außer durch Gebet und Fasten.
21Ca'aj cui' riq'uin ayûn ut riq'uin tijoc naru risinquil li mâus aj musik'ej xcomoneb a'an, chan.
22Als sie nun ihren Weg durch Galiläa nahmen, sprach Jesus zu ihnen: Des Menschen Sohn wird in der Menschen Hände überliefert werden;
22Ut nak cuanqueb Galilea, li Jesús quixye reheb: -Lâin li C'ajolbej tink'axtesîk sa' ruk'eb li cuînk li te'camsînk cue.
23und sie werden ihn töten, und am dritten Tage wird er auferstehen. Und sie wurden sehr betrübt.
23Tine'xcamsi, abanan lâin tincuaclîk cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak sa' rox li cutan, chan. Ut c'ajo' nak que'raho' sa' xch'ôleb lix tzolom chirabinquil li c'a'ru quixye li Jesús.
24Als sie aber nach Kapernaum kamen, traten die Einnehmer der Tempel- Steuer zu Petrus und sprachen: Zahlt euer Meister nicht auch die zwei Drachmen?
24Ut nak que'cuulac Capernaum li Jesús rochbeneb lix tzolom, que'chal riq'uin laj Pedro li neque'titz'oc toj re li rochoch li Dios ut que'xye re: -¿Ma natojoc laj tzolol êre?-
25Er antwortete: Doch! Und als er ins Haus trat, kam ihm Jesus zuvor und sprach: Was dünkt dich, Simon, von wem nehmen die Könige der Erde den Zoll oder die Steuer, von ihren Söhnen oder von den Fremden?
25-¿C'a' nak inc'a'? Natojoc, chan laj Pedro. Ut nak cox-ocak a'an sa' cab, li Jesús xbên cua quiâtinac ut quixye: -¿C'a'ru nacaye at Simón, eb li acuabej sa' ruchich'och', aniheb aj e neque'xtitz' li toj? ¿Ma reheb li ralal malaj ut reheb li jalaneb xtenamit? chan.
26Er sagte: Von den Fremden. Da sprach Jesus zu ihm: So sind also die Söhne frei!
26Laj Pedro quixye re: -Reheb li jalaneb xtenamit.- Ut li Jesús quixye re: -Eb li ralal li acuabej inc'a' neque'tojoc chi jo'canan.Usta inc'a' raj tento tintoj lâin, abanan re nak me'xpo' xch'ôleb kaban, lâin tintoj. Ayu sa' ânil ut cut lâ chapleb car sa' li palau. Ut li xbên li car li tâchap chak, tâte lix tz'ûmal re. Aran tâtau jun li tumin. Tâc'am ut riq'uin a'an tâtoj li cue ut tâtoj ajcui' lâ cue, chan.
27Damit wir ihnen aber keinen Anstoß geben, gehe hin ans Meer und wirf die Angel aus und nimm den ersten Fisch, den du herausziehst; und wenn du seinen Mund öffnest, wirst du einen Stater finden; den nimm und gib ihn für mich und dich.
27Usta inc'a' raj tento tintoj lâin, abanan re nak me'xpo' xch'ôleb kaban, lâin tintoj. Ayu sa' ânil ut cut lâ chapleb car sa' li palau. Ut li xbên li car li tâchap chak, tâte lix tz'ûmal re. Aran tâtau jun li tumin. Tâc'am ut riq'uin a'an tâtoj li cue ut tâtoj ajcui' lâ cue, chan.