German: Schlachter (1951)

Kekchi

Matthew

18

1Zu jener Stunde traten die Jünger zu Jesus und sprachen: Wer ist wohl der Größte im Himmelreich?
1Sa' li cutan a'an que'cuulac lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: -¿Ani li k'axal nim xcuanquil sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios?-
2Und Jesus rief ein Kind herbei, stellte es mitten unter sie
2Ut li Jesús quixbok jun li ch'ina al riq'uin ut quixxakab chiruheb.
3und sprach: Wahrlich, ich sage euch, wenn ihr nicht umkehret und werdet wie die Kinder, so werdet ihr nicht in das Himmelreich kommen!
3Ut quixye reheb: -Relic chi yâl tinye êre cui inc'a' têjal êna'leb ut cui inc'a' k'unak êch'ôl jo' li ch'ina al a'in, inc'a' tex-oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios.
4Wer nun sich selbst erniedrigt wie dieses Kind, der ist der Größte im Himmelreich.
4Jo'can nak li ani narec'a nak mâc'a' xcuanquil jo' li ch'ina al a'in, a'an li k'axal nim xcuanquil sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios.
5Und wer ein solches Kind in meinem Namen aufnimmt, der nimmt mich auf.
5Ut li ani tâc'uluk re junak ch'ina al jo' a'in sa' inc'aba' chanchan ajcui' nak lâin xinixc'ul.
6Wer aber einem von diesen Kleinen, die an mich glauben, Ärgernis gibt, für den wäre es besser, daß ein Mühlstein an seinen Hals gehängt und er in die Tiefe des Meeres versenkt würde.
6Ut li ani tâpo'ok xch'ôleb li toj k'uneb xch'ôl li neque'pâban cue, k'axal raj us chok' re a'an nak tâcutek' sa' xchamal li palau chi bac'bo junak nimla pec chixcux.
7Wehe der Welt der Ärgernisse halber! Denn es ist zwar notwendig, daß die Ärgernisse kommen, aber wehe dem Menschen, durch welchen das Ärgernis kommt!
7Tok'ob ruheb li cuanqueb sa' ruchich'och' xban nak cuan c'a' re ru napo'oc re lix ch'ôleb. Ac ch'olch'o nak cuan li c'a'ru napo'oc ch'ôlej. Abanan raylal châlel sa' xbên li ani tâyo'obânk re li c'a' re ru tâpo'ok ch'ôlej.
8Wenn aber deine Hand oder dein Fuß für dich ein Anstoß zur Sünde wird, so haue sie ab und wirf sie von dir! Es ist besser für dich, daß du lahm oder verstümmelt in das Leben eingehest, als daß du zwei Hände oder zwei Füße habest und in das ewige Feuer geworfen werdest.
8Cui lâ cuok malaj ut lâ cuuk' tâq'uehok âcue chixbânunquil li c'a'ru inc'a' us, us raj cui tâyoc' ut tâtz'ek. K'axal us chok' âcue nak cuânk lâ yu'am chi junelic riq'uin jun ajcui' lâ cuok ut lâ cuuk' chiru nak tatxic chi cuib lâ cuok chi cuib lâ cuuk' sa' li xbalba bar cui' inc'a' tâchupk li xam.
9Und wenn dein Auge für dich ein Anstoß zur Sünde wird, so reiß es aus und wirf es von dir! Es ist besser für dich, daß du einäugig in das Leben eingehest, als daß du zwei Augen habest und in das höllische Feuer geworfen werdest.
9Cui li xnak' âcuu tâq'uehok âcue chixbânunquil li inc'a' us, us raj cui tâcuisi ut tâtz'ek. K'axal us nak tâcuânk lâ yu'am chi junelic riq'uin jun ajcui' li xnak' âcuu chiru nak tatxic riq'uin cuib li xnak' âcuu sa' li xam re li xbalba.
10Sehet zu, daß ihr keinen dieser Kleinen verachtet! Denn ich sage euch, ihre Engel im Himmel schauen allezeit das Angesicht meines Vaters im Himmel.
10Lâin ninye êre cheq'uehak retal mêtz'ektâna junak reheb li k'uneb xch'ôl sa' lix pâbâl xban nak eb a'an c'ac'alenbileb xbaneb li ángel, li cuanqueb riq'uin lin Yucua' cuan sa' choxa.
11Denn des Menschen Sohn ist gekommen, das Verlorene zu retten.
11Lâin li C'ajolbej quinc'ulun arin sa' ruchich'och' chixcolbaleb li sachenakeb sa' li mâc.
12Was dünkt euch? Wenn ein Mensch hundert Schafe hat, und es verirrt sich eines von ihnen, läßt er nicht die neunundneunzig auf den Bergen, geht hin und sucht das Verirrte?
12¿C'a'ru nequec'oxla lâex chirix li na'leb a'in li oc cue xyebal êre? Cuan ta junak li cuînk cuan o'c'âlak xcarner ut cui tâsachk junak reheb, ¿ma inc'a' raj tixcanabeb li belêlaju ro'c'âl chic ut tâxic chiruheb li tzûl chixsic'bal li jun li xsach?
13Und wenn es sich begibt, daß er es findet, wahrlich, ich sage euch, er freut sich über dasselbe mehr als über die neunundneunzig, die nicht verirrt waren.
13Relic chi yâl tinye êre nak tixtau chak li sachenak, k'axal tâsahok' sa' xch'ôl riq'uin li jun a'an chiruheb li belêlaju ro'c'âl li inc'a' que'sach.
14Also ist es auch nicht der Wille eures Vaters im Himmel, daß eines dieser Kleinen verloren gehe.
14Jo'can ajcui' lê Yucua' cuan sa' choxa inc'a' naraj nak tâsachk junak reheb li toj k'uneb xch'ôl sa' lix pâbâl.
15Wenn aber dein Bruder an dir gesündigt hat, so gehe hin und weise ihn zurecht unter vier Augen. Hört er auf dich, so hast du deinen Bruder gewonnen.
15Cui junak lâ cuech aj pâbanelil tâmâcobk châcuu, ayu riq'uin ut nak cuânkex êjunes, tâch'olob chiru lix mâc. Ut cui târabi li xna'leb li tâq'ue, lâat xatenk'a lâ cuech aj pâbanelil re nak tixc'am rib sa' usilal âcuiq'uin.
16Hört er aber nicht, so nimm noch einen oder zwei mit dir, damit jede Sache auf der Aussage von zwei oder drei Zeugen beruhe.
16Cui ut inc'a' naraj nacatrabi, c'am jun malaj cuib li hermân âcuochben re nak riq'uin li râtin cuib oxib chi testigo, tâch'olâk ru chixjunil li âtin.
17Hört er aber diese nicht, so sage es der Gemeinde. Hört er aber auch die Gemeinde nicht, so gelte er dir wie ein Heide und Zöllner.
17Ut cui inc'a' naraj târabiheb a'an, tâye re li iglesia re nak li hermân te'xch'olob xyâlal chiru. Ut cui inc'a' ajcui' naraj abînc chiruheb a'an, a'an chic tâcuânk chêru jo' chanchan li mâcua'ak aj pâbanel ut chanchanak laj titz'ol toj li inc'a' us neque'xbânu.
18Wahrlich, ich sage euch, was ihr auf Erden binden werdet, das wird im Himmel gebunden sein, und was ihr auf Erden lösen werdet, das wird im Himmel gelöst sein.
18Relic chi yâl tinye êre nak chixjunil li c'a'ru têc'ûb ru sa' xyâlal sa' ruchich'och', li Dios tixc'ûb ajcui' ru sa' choxa. Li c'a'ru têye us arin sa' ruchich'och', li Dios tixye ajcui' nak us. Ut li c'a'ru têye inc'a' us, li Dios tixye ajcui' nak inc'a' us.
19Weiter sage ich euch, wenn zwei von euch übereinkommen werden auf Erden über irgend eine Sache, für die sie bitten wollen, so soll sie ihnen zuteil werden von meinem Vater im Himmel.
19Tinye êre cui cuan cuibak sa' êyânk te'xc'ûb ru sa' cuibal chirix c'a'ru te'tijok cui', ut te'xtz'âma chiru lin Yucua' cuan sa' choxa, li c'a'ru te'xtz'âma tâq'uehek' reheb.
20Denn wo zwei oder drei in meinem Namen versammelt sind, da bin ich mitten unter ihnen.
20Yalak bar cuânkeb cuib oxib ch'utch'ûkeb sa' inc'aba', aran ajcui' cuânkin lâin sa' xyânkeb a'an, chan li Jesús.
21Da trat Petrus herzu und sprach: Herr, wie oft soll ich meinem Bruder vergeben, welcher gegen mich sündigt? Bis siebenmal?
21Ut laj Pedro quiâtinac ut quixye re li Jesús: -Kâcua', ¿jarub sut târûk tincuy xmâc li tâmâcobk chicuu? ¿Ma tento nak cuukub sut tincuy xmâc?-
22Jesus antwortete ihm: Ich sage dir, nicht bis siebenmal, sondern bis siebzigmalsiebenmal!
22Ut li Jesús quixye re: -Inc'a' ninye âcue nak ca'aj cui' cuukub sut tâcuy xmâc. Tinye ban âcue nak tâcuy xmâc cuukub sut chi lajêtk xcâc'âl sut, chan.
23Darum ist das Himmelreich gleich einem Könige, der mit seinen Knechten rechnen wollte.
23Lix nimajcual cuanquilal li Dios tinjuntak'êta riq'uin jun li rey quixbir rix lix c'aseb laj c'anjel chiru.
24Und als er anfing zu rechnen, ward einer vor ihn gebracht, der war zehntausend Talente schuldig.
24Nak quixtiquib xbirbal rix lix c'aseb, quic'ame' chak chiru li rey jun li cuînk lajêb mil chi tumin lix c'as.
25Da er aber nicht bezahlen konnte, befahl sein Herr, ihn und sein Weib und seine Kinder und alles, was er hatte, zu verkaufen und also zu bezahlen.
25Ut xban nak mâc'a' c'a'ru cuan re li cuînk a'an re tixtoj cui' lix c'as, jo'can nak li rey quixtakla xc'ayinquil a'an rech xxiquic li rixakil, ut li ralal xc'ajol ut chixjunil li c'a'ru cuan re, re xtojbal lix c'as.
26Da warf sich der Knecht vor ihm nieder und sprach: Herr, habe Geduld mit mir, so will ich dir alles bezahlen!
26Ut laj c'anjel a'an quixcuik'ib rib chiru li rey ut quixpatz' xcuybal chiru ut quixye re: -Kâcua', chinâcuy cuan chic ca'ch'inak, ut lâin tintoj chixjunil lin c'as châcuu.-
27Da erbarmte sich der Herr dieses Knechtes und gab ihn frei und erließ ihm die Schuld.
27Ut li rey quiril xtok'obâl ru laj c'anjel chiru. Quirach'ab ut quixsach li retalil lix c'as.
28Als aber dieser Knecht hinausging, fand er einen Mitknecht, der war ihm hundert Denare schuldig; den ergriff er, würgte ihn und sprach: Bezahle, was du schuldig bist!
28Ut nak qui-el chak laj c'anjel riq'uin li rey, quixc'ul jun li rech aj c'anjelil cuan junmay chi tumin lix c'as riq'uin li cuînk a'an. Ut laj c'anjel, li quicuye' xmâc, quixchap chi xcux li jun li cuan xc'as riq'uin ut qui-oc chixyatz'bal ut quixye re: -Toj lâ c'as, chan.
29Da warf sich sein Mitknecht nieder, bat ihn und sprach: Habe Geduld mit mir, so will ich dir alles bezahlen!
29Ut li rech aj c'anjelil quixcuik'ib rib chiru, quixpatz' xcuybal ut quixye re: -Chinâcuy cuan chic ca'ch'inak ut lâin tintoj ajcui' chixjunil lin c'as, chan re.
30Er aber wollte nicht, sondern ging hin und warf ihn ins Gefängnis, bis er bezahlt hätte, was er schuldig war.
30Abanan li jun inc'a' quiraj xcuybal xmâc. Cô ban ut coxq'ue chak sa' tz'alam toj retal quixtoj rix lix c'as.
31Als aber seine Mitknechte sahen, was geschehen war, wurden sie sehr betrübt, kamen und berichteten ihrem Herrn die ganze Geschichte.
31Nak eb li rech aj c'anjelil que'ril li c'a'ru quixbânu, c'ajo' nak que'raho' sa' xch'ôl. Ut que'chal cole'xch'olob chiru li rey chixjunil li c'a'ru quic'ulman.
32Da ließ sein Herr ihn kommen und sprach zu ihm: Du böser Knecht! Jene ganze Schuld habe ich dir erlassen, weil du mich batest;
32Tojo'nak quiboke' cui'chic laj c'anjel li quicuye' xmâc xban li rey. Ut li rey quixye re: -At tz'ekbêtal aj c'anjel, chixjunil lâ c'as xinsach retalil xban nak xapatz' âcuybal chicuu.
33solltest denn nicht auch du dich über deinen Mitknecht erbarmen, wie ich mich über dich erbarmt habe?
33¿Ma inc'a' raj xru xatok'oba ru lâ cuech aj c'anjelil jo' nak xintok'oba âcuu lâin? chan.
34Und voll Zorn übergab ihn sein Herr den Peinigern, bis er alles bezahlt hätte, was er schuldig war.
34C'ajo' nak quipo' li rey ut quixk'axtesi sa' ruk'eb laj ilol tz'alam toj retal quixtoj chixjunil lix c'as.Ut jo'ca'in ajcui' tixbânu êre lâex lin Yucua' cuan sa' choxa cui inc'a' têcuy xmâqueb lê ras êrîtz'in chi anchal êch'ôl chêjunjûnkalex, chan li Jesús.
35Also wird auch mein himmlischer Vater mit euch verfahren, wenn ihr nicht ein jeder seinem Bruder von Herzen die Fehler vergebet.
35Ut jo'ca'in ajcui' tixbânu êre lâex lin Yucua' cuan sa' choxa cui inc'a' têcuy xmâqueb lê ras êrîtz'in chi anchal êch'ôl chêjunjûnkalex, chan li Jesús.