¹Von David. Gelobt sei der HERR, mein Fels, der meine Hände geschickt macht zum Streit, meine Finger zum Krieg;

¹(Un psalm al lui David.) Binecuvîntat să fie Domnul, Stînca mea, care-mi deprinde mînile la luptă, degetele la bătălie,

²meine gnädige und sichere Zuflucht, meine Burg und mein Erretter, mein Schild, der mich schützt, der mir auch mein Volk unterwirft!

²Binefăcătorul meu şi Cetăţuia mea, Turnul meu de scăpare şi Izbăvitorul meu, Scutul meu de adăpost, care-mi supune pe poporul meu!

³HERR, was ist der Mensch, daß du ihn berücksichtigst, des Menschen Sohn, daß du auf ihn achtest?

³Doamne, ce este omul, ca să iei cunoştinţă de el, fiul omului ca să iei seama la el?

⁴Der Mensch gleicht einem Hauch, seine Tage sind wie ein Schatten, der vorüberhuscht!

⁴Omul este ca o suflare, zilele lui sînt ca umbra care trece.

⁵HERR, neige deinen Himmel und fahre herab! Rühre die Berge an, daß sie rauchen!

⁵Pleacă cerurile, Doamne, şi pogoară-Te! Atinge munţii, ca să fumege!

⁶Laß blitzen und zerstreue sie, schieße deine Pfeile ab und schrecke sie!

⁶Fulgeră, şi risipeşte pe vrăjmaşii mei! Aruncă-Ţi săgeţile, şi pune -i pe fugă!

⁷Strecke deine Hand aus von der Höhe; rette mich und reiße mich heraus aus großen Wassern, aus der Hand der Söhne des fremden Landes,

⁷Întinde-Ţi mînile de sus, izbăveşte-mă şi scapă-mă din apele cele mari, din mîna fiilor celui străin,

⁸deren Mund Lügen redet und deren Rechte eine betrügliche Rechte ist.

⁸a căror gură spune neadevăruri, şi a căror dreaptă este o dreaptă mincinoasă.

⁹O Gott, ein neues Lied will ich dir singen, auf der zehnsaitigen Harfe will ich dir spielen,

⁹Dumnezeule, Îţi voi cînta o cîntare nouă, Te voi lăuda cu alăuta cu zece coarde.

¹⁰der du den Königen Sieg gibst und deinen Knecht David errettest von dem gefährlichen Schwert!

¹⁰Tu, care dai împăraţilor biruinţa, care ai scăpat de sabie ucigaşă pe robul Tău David,

¹¹Errette mich und reiße mich heraus aus der Hand der Söhne des fremden Landes, deren Mund Lügen redet und deren Rechte eine betrügliche Rechte ist,

¹¹izbăveşte-mă şi scapă-mă din mîna fiilor celui străin, a căror gură spune neadevăruri, şi a căror dreaptă este o dreaptă mincinoasă!...

¹²daß unsre Söhne wie Pflanzen aufwachsen in ihrer Jugend, unsre Töchter wie Ecksäulen seien, gemeißelt nach Bauart eines Palastes;

¹²Fiii noştri sînt ca nişte odrasle, cari cresc în tinereţa lor; fetele noastre ca nişte stîlpi săpaţi frumos, cari fac podoaba caselor împărăteşti.

¹³unsre Speicher gefüllt, Vorräte darzureichen aller Art; daß unsrer Schafe tausend und abertausend werden auf unsern Weiden;

¹³Grînarele noastre sînt pline, şi gem de tot felul de merinde; turmele ni se înmulţesc cu miile, cu zecile de mii, în cîmpiile noastre:

¹⁴daß unsre Rinder trächtig seien, ohne Unfall noch Verlust, daß man nicht zu klagen habe auf unsern Straßen!

¹⁴viţelele noastre sînt prăsitoare; nu -i nicio pagubă, nicio robie, nici un ţipăt în uliţele noastre!

¹⁵Wohl dem Volk, dem es also geht; wohl dem Volk, dessen Gott der HERR ist!

¹⁵Ferice de poporul care stă astfel! Ferice de poporul, al cărui Dumnezeu este Domnul!