1הודו ליהוה קראו בשמו הודיעו בעמים עלילותיו׃
1Cheqßuehak xlokßal li nimajcual Dios. Yehomak resil lix nimal xcuanquilal. Yehomak resil reheb li tenamit li cßaßru quilajxbânu.
2שירו לו זמרו לו שיחו בכל נפלאותיו׃
2Chebichâk li bich re xqßuebal xlokßal li Kâcuaß. Ut yehomak resil li sachba chßôlej li naxbânu riqßuin lix cuanquil.
3התהללו בשם קדשו ישמח לב מבקשי יהוה׃
3Cheqßue xlokßal lix santil cßabaß li Kâcuaß. Chisahokß taxak saß êchßôl lâex li nequecßoxla li Dios.
4דרשו יהוה ועזו בקשו פניו תמיד׃
4Chetzßâmâk êtenkßanquil riqßuin li Kâcuaß. Junelic riqßuin aßan têtzßâma êtenkßanquil.
5זכרו נפלאותיו אשר עשה מפתיו ומשפטי פיו׃
5Chijulticokß êre li sachba chßôlej li quixbânu riqßuin lix cuanquil. Chijulticokß êre chanru nak quirakoc âtin.
6זרע אברהם עבדו בני יעקב בחיריו׃
6Lâex li ralal xcßajolex laj Abraham chijulticokß êre li sachba chßôlej li quixbânu li Kâcuaß. Lâex li ralal xcßajolex laj Jacob li sicßbil ru xban li Dios, chijulticokß êre li cßaßru quixbânu li Kâcuaß.
7הוא יהוה אלהינו בכל הארץ משפטיו׃
7Aßan li Kâcuaß li nimajcual Dios. Aßan li nim xcuanquil saß xbêneb chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß.
8זכר לעולם בריתו דבר צוה לאלף דור׃
8Junelic jultic re li contrato li quixbânu riqßuineb laj Israel. Usta tânumekß qßuila chihab, abanan mâ jokße tâsachk saß xchßôl.
9אשר כרת את אברהם ושבועתו לישחק׃
9Junelic jultic re nak quixbânu li contrato riqßuin laj Abraham. Ut jultic ajcuiß re nak quixbânu li contrato aßan riqßuin laj Isaac.
10ויעמידה ליעקב לחק לישראל ברית עולם׃
10Li Kâcuaß quixbânu ajcuiß li contrato aßan riqßuin laj Jacob. Ut quixxakab xcuanquil li contrato chokß reheb laj Israel chi junelic.
11לאמר לך אתן את ארץ כנען חבל נחלתכם׃
11Quixye reheb chi joßcaßin: —Lâin tinqßue êre li naßajej Canaán. Ut lâex tex-êchanînk re chi junaj cua, chan li Dios.
12בהיותם מתי מספר כמעט וגרים בה׃
12Moco nabaleb ta laj Israel nak quiyechißîc lix naßajeb xban li Dios. Ut yal aj numeleb saß li naßajej li cuanqueb cuiß.
13ויתהלכו מגוי אל גוי מממלכה אל עם אחר׃
13Queßxbeni ribeb yalak bar. Jalan jalânk li tenamit li quilajeßnumeß cuiß.
14לא הניח אדם לעשקם ויוכח עליהם מלכים׃
14Li Dios qui-iloc reheb re nak mâ ani târahobtesînk reheb. Ut quixkßuseb li rey li cuanqueb saß xcuanquil re nak mâcßaß teßxbânu reheb laj Israel.
15אל תגעו במשיחי ולנביאי אל תרעו׃
15Quixye reheb: —Mâcßaß têbânu reheb laj Israel li sicßbileb ru inban. Chi moco têbânu raylal reheb li nequeßcßanjelac chicuu chokß profeta, chan.
16ויקרא רעב על הארץ כל מטה לחם שבר׃
16Li Kâcuaß quixqßue jun li cueßej saß lix tenamiteb laj Israel ut queßcana chi mâcßaß chic xcuaheb.
17שלח לפניהם איש לעבד נמכר יוסף׃
17Abanan ac xtakla Egipto laj José, li sâj al li quicßayîc chi cßanjelac joß môs.
18ענו בכבל רגליו ברזל באה נפשו׃
18Queßxrahobtesi nak queßxqßue saß tzßalam. Queßxbacß li rok riqßuin cadena ut queßxbacß jun li chßîchß saß xcux.
19עד עת בא דברו אמרת יהוה צרפתהו׃
19Li Dios quixyal rix laj José riqßuin li raylal li quixcßul toj quicuulac xkßehil nak quicßulman chixjunil li cßaßru quixye laj José.
20שלח מלך ויתירהו משל עמים ויפתחהו׃
20Li rey li nataklan saß xbêneb li tenamit quixye nak tâachßabâk ut laj José qui-achßabâc.
21שמו אדון לביתו ומשל בכל קנינו׃
21Ut li rey quixqßue xcuanquil laj José re nak aßan chic tâtaklânk saß li rochoch joß ajcuiß saß xbên chixjunil li cßaßru cuan re.
22לאסר שריו בנפשו וזקניו יחכם׃
22Eb li nequeßcßanjelac chiru li rey queßcanabâc rubel xcuanquil laj José. Ut eb laj qßuehol xnaßleb li rey queßqßueheß xnaßlebeb xban laj José.
23ויבא ישראל מצרים ויעקב גר בארץ חם׃
23Eb laj Israel, li ralal xcßajol laj Jacob, queßcôeb Egipto ut queßqßueheß chi cuânc saß lix naßaj laj Cam.
24ויפר את עמו מאד ויעצמהו מצריו׃
24Li Dios quixqßueheb chi tâmc li ralal xcßajol laj Jacob. Ut kßaxal cauheb rib chiruheb laj Egipto.
25הפך לבם לשנא עמו להתנכל בעבדיו׃
25Joßcan nak xicß chic queßileß xbaneb laj Egipto ut li Dios quixcanabeb laj Israel chi rahobtesîc xbaneb.
26שלח משה עבדו אהרן אשר בחר בו׃
26Li Dios quixtakla aran Egipto laj Moisés aj cßanjel chiru. Ut quixtakla ajcuiß laj Aarón li quixsicß ru.
27שמו בם דברי אתותיו ומפתים בארץ חם׃
27Saß xcßabaß li Dios queßxbânu li sachba chßôlej ut li milagros chiruheb laj Egipto.
28שלח חשך ויחשך ולא מרו את דבריו׃
28Li Dios quixtakla li kßojyîn saß chixjunil li naßajej Egipto. Abanan eb laj Egipto incßaß queßxbânu li cßaßru quixye li Dios.
29הפך את מימיהם לדם וימת את דגתם׃
29Li Dios quixsukßisi quicß li nimaß ut quilajeßcam chixjunil li car.
30שרץ ארצם צפרדעים בחדרי מלכיהם׃
30Quinujac chi amoch chixjunil li tenamit toj retal queßoc saß li naßajej li nacuar cuiß lix reyeb.
31אמר ויבא ערב כנים בכל גבולם׃
31Yal riqßuin li râtin, li Dios quixtakla nabal li nînki raxyât ut li suk ut quinujac li tenamit xbaneb li xul.
32נתן גשמיהם ברד אש להבות בארצם׃
32Li Dios quixtakla li sakbach ut li câk saß xbêneb li tenamit.
33ויך גפנם ותאנתם וישבר עץ גבולם׃
33Quixsacheb lix uvas ut lix cheßel li higo. Quilajxtoki li cheß saß li naßajej aßan.
34אמר ויבא ארבה וילק ואין מספר׃
34Yal riqßuin râtin, li Dios quixtaklaheb laj sâcß. Incßaß quiru rajlanquileb xban xqßuialeb.
35ויאכל כל עשב בארצם ויאכל פרי אדמתם׃
35Quilajeßxcuaß chixjunil li acuîmk saß lix naßajeb. Ut queßxchoy chixjunil li pim saß cßalebâl. Mâcßaß chic quicana.
36ויך כל בכור בארצם ראשית לכל אונם׃
36Ut li Dios quixqßueheb chi câmc li xbên ralaleb laj Egipto. Quixqßueheb chi câmc li kßaxal raro xbaneb.
37ויוציאם בכסף וזהב ואין בשבטיו כושל׃
37Li Dios quirisiheb laj Israel saß li tenamit Egipto. Queßxcßam li plata ut li oro nak côeb. Ut chixjunileb laj Israel cauheb. Mâ jun yaj nak queßel aran Egipto.
38שמח מצרים בצאתם כי נפל פחדם עליהם׃
38Eb laj Egipto queßsahoß saß xchßôleb nak queßel xban nak queßoc xxiu riqßuin li cßaßru queßxcßul.
39פרש ענן למסך ואש להאיר לילה׃
39Li Dios quixqßue jun li chok re xmuheb laj Israel chi cutan ut quixqßue li xam re xcutanobresinquil lix beheb chiru kßojyîn.
40שאל ויבא שלו ולחם שמים ישביעם׃
40Nak queßxtzßâma xcuaheb, li Dios quixtaklaheb laj tônkß re tâcuânk xtibeb ut quixtakla ajcuiß li choxahil cua re teßcuaßak.
41פתח צור ויזובו מים הלכו בציות נהר׃
41Li Dios quixjor li sakônac ut quißel chak li haß re teßrucß. Ut li haß quibêc rok saß li chaki chßochß joß jun nimaß.
42כי זכר את דבר קדשו את אברהם עבדו׃
42Li Dios quixbânu chi joßcan riqßuineb laj Israel xban nak jultic re li contrato li quixbânu riqßuin laj Abraham laj cßanjel chiru.
43ויוצא עמו בששון ברנה את בחיריו׃
43Quirisiheb laj Israel saß li tenamit Egipto chi sa saß xchßôleb. Japjôqueb re xban xsahil xchßôleb nak queßel.
44ויתן להם ארצות גוים ועמל לאמים יירשו׃
44Quixqßue reheb laj Israel lix chßochßeb li jalaneb xtenamit ut quicana ajcuiß chokß reheb li acuîmk.Li Dios quixbânu chi joßcan re nak eb laj Israel teßxqßue xcuanquil lix chakßrab ut teßxbânu li cßaßru naxye. Lokßoninbil taxak ru li nimajcual Dios.
45בעבור ישמרו חקיו ותורתיו ינצרו הללו יה׃
45Li Dios quixbânu chi joßcan re nak eb laj Israel teßxqßue xcuanquil lix chakßrab ut teßxbânu li cßaßru naxye. Lokßoninbil taxak ru li nimajcual Dios.