¹Jobb a tökéletesen járó szegény a gonosz nyelvûnél, a ki bolond.

¹Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

²A lélek sem jó tudomány nélkül; és a ki [csak] a lábával siet, hibázik.

²Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

³Az embernek bolondsága fordítja el az õ útát, és az Úr ellen haragszik az õ szíve.

³Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

⁴A gazdagság szaporítja a sok barátot; a szegénytõl pedig az õ barátja elválik.

⁴Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

⁵A hamis tanú büntetetlen nem marad, és a hazugságoknak szólója meg nem szabadul.

⁵Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

⁶Sokan hizelegnek a nemeslelkû embernek, és minden barát az adakozóé.

⁶Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

⁷A szegényt minden atyjafia gyûlöli, még barátai is eltávolodnak tõle; unszolja szavakkal, de õk eltünnek.

⁷Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

⁸A ki értelmet szerez, szereti az életét, a ki megõrzi az értelmességet, jót nyer.

⁸Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

⁹A hamis bizonyság nem marad büntetlen, és a ki hazugságokat beszél, elvész.

⁹Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

¹⁰Nem illik a bolondhoz a gyönyörködés; sokkal inkább nem [illik] a szolgának uralkodni a fejedelmeken.

¹⁰Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

¹¹Az embernek értelme hosszútûrõvé teszi õt; és ékességére van néki elhallgatni a vétket.

¹¹Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

¹²Mint az ifjú oroszlánnak ordítása, olyan a királynak haragja; mint a harmat pedig a füvön, az õ jóakaratja.

¹²Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

¹³Romlása az õ atyjának a bolond fiú, és mint a szüntelen csepegés, az asszonynak zsémbelõdése.

¹³Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

¹⁴A ház és marha atyától való örökség; az Úrtól van pedig az értelmes feleség.

¹⁴Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

¹⁵A restség álomba merít, és a lomha lélek megéhezik.

¹⁵Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

¹⁶A ki megtartja a parancsolatot, megtartja õ magát; a ki nem vigyáz útaira, meghal.

¹⁶Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

¹⁷Kölcsön ád az Úrnak, a ki kegyelmes a szegényhez; és az õ jótéteményét megfizeti néki.

¹⁷Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

¹⁸Fenyítsd meg a te fiadat, mert még van remény [felõle;] de annyira, hogy õt megöld, ne vigyen haragod.

¹⁸Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

¹⁹A nagy haragú [ember] büntetést szenvedjen, mert ha menteni akarod, még növeled [haragját.]

¹⁹Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

²⁰Engedj a tanácsnak, és vedd be az erkölcsi oktatást; hogy bölcs légy végre.

²⁰Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

²¹Sok gondolat van az ember elméjében; de csak az Úrnak tanácsa áll meg.

²¹Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

²²A mit leginkább kell embernek kivánni, az irgalmasság az, és jobb a szegény a hazug férfiúnál.

²²Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

²³Az Úrnak félelme életre visz; és [az ilyen] megelégedve tölti az éjet, gonoszszal nem illettetik.

²³Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

²⁴Bemártja a rest az õ kezét a tálba, de már a szájához nem viszi vissza.

²⁴Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

²⁵Ha a csúfolót megvered, az együgyû lesz okosabb; és ha megdorgálod az eszest, megérti a tudományt.

²⁵Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

²⁶A ki atyjával erõszakoskodik, anyját elûzi: gyalázatos és megszégyenítõ fiú az.

²⁶Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

²⁷Szünjél meg, fiam, hallgatni az olyan tanítást, [mely téged arra visz], hogy a bölcseségnek igéjétõl eltévedj.

²⁷Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

²⁸A semmirevaló bizonyság csúfolja a törvényt; az istentelenek szája elnyeli a gonoszságot.

²⁸Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

²⁹A csúfolóknak készíttettek a büntetések, és az ütések a bolondok hátának.

²⁹Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.