¹A ki a feddésekre is nyakas marad, egyszer csak összetörik, gyógyíthatatlanul.

¹Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. -

²Mikor öregbülnek az igazak, örül a nép; mikor pedig uralkodik az istentelen, sóhajt a nép.

²Cînd se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpîneşte cel rău, poporul geme. -

³A bölcseség-szeretõ ember megvidámítja az õ atyját; a ki pedig a paráznákhoz adja magát, elveszti a vagyont.

³Cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. -

⁴A király igazsággal erõsíti meg az országot; a ki pedig ajándékot vesz, elrontja azt.

⁴Un împărat întăreşte ţara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte. -

⁵A férfiú, a ki hizelkedik barátjának, hálót vet annak lábai elé.

⁵Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ supt paşii lui. -

⁶A gonosz ember vétkében tõr van; az igaz pedig énekel és vígad.

⁶În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură. -

⁷Megérti az igaz a szegényeknek ügyét; az istentelen pedig nem tudja megérteni.

⁷Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s'o priceapă. -

⁸A csúfoló férfiak fellobbantják a várost; de a bölcsek elfordítják a haragot.

⁸Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mînia. -

⁹Az eszes ember, ha vetekedik a bolonddal, akár felháborodik, akár nevet, nincs nyugodalom.

⁹Cînd se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face. -

¹⁰A vérszomjasak gyûlölik a tökéletes embert; az igazak pedig oltalmazzák annak életét.

¹⁰Oamenii setoşi de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa. -

¹¹Az õ egész indulatját elõmutatja a bolond; de a bölcs végre megcsendesíti azt.

¹¹Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte. -

¹²A mely uralkodó a hamisságnak beszédire hallgat, annak minden szolgái latrok.

¹²Cînd celce stăpîneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sînt nişte răi. -

¹³A szegény és az uzsorás ember összetalálkoznak; mind a kettõnek pedig szemeit az Úr világosítja meg.

¹³Săracul şi asupritorul se întîlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amîndoi,

¹⁴A mely király hûségesen ítéli a szegényeket, annak széke mindörökké megáll.

¹⁴Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, îşi va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. -

¹⁵A vesszõ és dorgálás bölcseséget ád; de a szabadjára hagyott gyermek megszégyeníti az õ anyját.

¹⁵Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. -

¹⁶Mikor nevekednek az istentelenek, nevekedik a vétek; az igazak pedig azoknak esetét megérik.

¹⁶Cînd se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea. -

¹⁷Fenyítsd meg a te fiadat, és nyugodalmat hoz néked, és szerez gyönyörûséget a te lelkednek.

¹⁷Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului. -

¹⁸Mikor nincs [mennyei] látás, a nép elvadul; ha pedig megtartja a törvényt, oh mely igen boldog!

¹⁸Cînd nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frîu; dar ferice de poporul care păzeşte legea! -

¹⁹[Csak] beszéddel nem tanul meg a szolga, mert tudna, de még sem felel meg.

¹⁹Nu prin vorbe se pedepseşte un rob, căci chiar dacă pricepe, n'ascultă. -

²⁰Láttál-é beszédeiben hirtelenkedõ embert? a bolond felõl több reménység van, hogynem a felõl!

²⁰Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult dela un nebun decît dela el. -

²¹A ki lágyan neveli gyermekségétõl fogva az õ szolgáját, végre az lesz a fiú.

²¹Slujitorul pe care -l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu. -

²²A haragos háborgást szerez; és a dühösködõnek sok a vétke.

²²Un om mînios stîrneşte certuri, şi un înfuriat face multe păcate. -

²³Az embernek kevélysége megalázza õt; az alázatos pedig tisztességet nyer.

²³Mîndria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. -

²⁴A ki osztozik a lopóval, gyûlöli az magát; hallja az esküt, de nem vall.

²⁴Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul, şi nu spune nimic. -

²⁵Az emberektõl való félelem tõrt vet; de a ki bízik az Úrban, kiemeltetik.

²⁵Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n'are dece să se teamă. -

²⁶Sokan keresik a fejedelemnek orczáját; de az Úrtól [van] kinek-kinek ítélete.

²⁶Mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpîneşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.

²⁷Iszonyat az igazaknak a hamis ember; és iszonyat az istentelennek az igaz úton járó.

²⁷Omul nelegiuit este o scîrbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scîrbă înaintea celor răi.