¹Dicsérjétek az Urat.

¹Lăudaţi pe Domnul! Ferice de omul care se teme de Domnul, şi care are o mare plăcere pentru poruncile Lui!

²Hõs lesz annak magva a földön; a hívek nemzedéke megáldatik.

²Sămînţa lui va fi puternică pe pămînt; neamul oamenilor fără prihană va fi binecuvîntat.

³Gazdagság és bõség lesz annak házában, s igazsága mindvégig megmarad.

³El are în casă bogăţie şi belşug, şi neprihănirea lui dăinuieşte în veci.

⁴Az igazakra világosság fénylik a sötétben: [attól a ki] irgalmas, kegyelmes és igaz.

⁴Celui fără prihană îi răsare o lumină în întunerec, El este milostiv, îndurător şi drept.

⁵Jó annak az embernek, a ki könyörül és kölcsön ad; dolgait pedig igazán végezi.

⁵Ce bine -i merge omului care face milă şi împrumută pe altul, şi care îşi rînduieşte faptele după dreptate!

⁶Mivelhogy soha sem ingadoz: örök emlékezetben lesz az igaz.

⁶Căci el nu se clatină niciodată; pomenirea celui neprihănit ţine în veci.

⁷Semmi rossz hírtõl nem fél; szíve erõs, az Úrban bizakodó.

⁷El nu se teme de veşti rele, ci inima lui este tare, încrezătoare în Domnul.

⁸Rendületlen az õ szíve; nem fél, míglen ellenségeire lenéz.

⁸Inima îi este mîngîiată, n'are nicio teamă, pînă ce îşi vede împlinită dorinţa faţă de protivnicii lui.

⁹Osztogat, adakozik a szegényeknek; igazsága megmarad mindvégig; az õ szarva felemeltetik dicsõséggel.

⁹El este darnic, dă celor lipsiţi; milostenia lui ţine în veci; capul i se înalţă cu slavă.

¹⁰Látja [ezt] a gonosz és dühöng; fogait csikorgatja és eleped; a gonoszok kivánsága semmivé lesz.

¹⁰Cel rău vede lucrul acesta, şi se mînie, scrîşneşte din dinţi şi se topeşte. Poftele celor răi rămîn neîmplinite.