¹Az éneklõmesternek; az Úr szolgájáé, Dávidé.

¹(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David, robul Domnului.) Nelegiuirea celui rău zice inimii mele: ,,Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lui.``

²A gonosznak hamissága felõl így gondolkozom szívemben: nincs õ elõtte isten-félelem;

²Căci se măguleşte singur în ochii lui, ca să-şi desăvîrşească fărădelegea, ca să-şi potolească ura.

³Mert hízeleg néki önmagának, ha bûnét elkövetheti, ha gyûlölködhetik.

³Cuvintele gurii lui sînt mincinoase şi înşelătoare; nu mai vrea să lucreze cu înţelepciune şi să facă binele.

⁴Szájának beszéde hiábavalóság és hamisság; megszünt bölcs lenni [és] jót cselekedni.

⁴În aşternutul lui se gîndeşte la răutate, stă pe o cale care nu este bună, şi nu urăşte răul.

⁵Hiábavalóságot gondol ágyában; nem a jó útra áll, [és] nem veti meg a rosszat.

⁵Bunătatea Ta, Doamne, ajunge pînă la ceruri, şi credincioşia Ta pînă la nori.

⁶Uram, az égig [ér] a te kegyelmességed; a te hûséged a felhõkig!

⁶Dreptatea Ta este ca munţii lui Dumnezeu, şi judecăţile Tale sînt ca Adîncul cel mare. Doamne, Tu sprijineşti pe oameni şi pe dobitoace!

⁷Igazságod, mint Isten hegyei; ítéleteid, [mint] a nagy mélységek; az embert és barmot te tartod meg, Uram!

⁷Cît de scumpă este bunătatea Ta, Dumnezeule! La umbra aripilor Tale găsesc fiii oamenilor adăpost.

⁸Oh Isten, milyen drága a te kegyelmességed; az embernek fiai a te szárnyaidnak árnyékába menekülnek.

⁸Se satură de belşugul Casei Tale, şi -i adăpi din şivoiul desfătărilor Tale.

⁹Dúslakodnak házadnak bõséges javaiban; megitatod õket gyönyörûségeid folyóvizébõl.

⁹Căci la Tine este izvorul vieţii; prin lumina Ta vedem lumina.

¹⁰Mert nálad van az életnek forrása; a te világosságod által látunk világosságot.

¹⁰Întinde-Ţi şi mai departe bunătatea peste ceice Te cunosc, şi dreptatea peste cei cu inima neprihănită!

¹¹Terjeszd ki kegyelmességedet a te ismerõidre, és igazságodat az igaz szívûekre.

¹¹Să nu m'ajungă piciorul celui mîndru, şi să nu mă pună pe fugă mîna celor răi.

¹²Ne támadjon engem a kevélynek lába, és ne üldözzön engem a gonosznak keze. [ (Psalms 36:13) Hullnak már a gonosztevõk; eltaszíttatnak és nem állhatnak fel! ]

¹²Ceice fac fărădelegea au şi început să cadă; sînt răsturnaţi, şi nu pot să se mai scoale.