1Az éneklõmesternek, a Kóráh fiainak zsoltára.
1(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core.) Ascultaţi lucrul acesta, toate popoarele, luaţi aminte, toţi locuitorii lumii:
2Halljátok meg ezt mind ti népek, figyeljetek mind ti, e világ lakói!
2mici şi mari, bogaţi şi săraci!
3Akár közemberek fiai, akár fõemberek fiai, együtt a gazdag és szegény.
3Gura mea va vorbi cuvinte înţelepte, şi inima mea are gînduri pline de judecată.
4Az én szájam bölcsességet beszél, szívemnek elmélkedése tudomány.
4Eu îmi plec urechea la pildele care îmi sînt însuflate, îmi încep cîntarea în sunetul arfei.
5Példabeszédre hajtom fülemet, hárfaszóval nyitom meg mesémet.
5Pentru ce să mă tem în zilele nenorocirii, cînd mă înconjoară nelegiuirea protivnicilor mei?
6Miért féljek a gonoszság napjain, mikor nyomorgatóim bûne vesz körül,
6Ei se încred în avuţiile lor, şi se fălesc cu bogăţia lor cea mare.
7A kik gazdagságukban bíznak, és nagy vagyonukkal dicsekesznek?
7Dar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării.
8Senki sem válthatja meg atyjafiát, nem adhat érte váltságdíjat Istennek.
8Răscumpărarea sufletului lor este aşa de scumpă, că nu se va face niciodată.
9Minthogy lelköknek váltsága drága, abba kell hagynia örökre;
9Nu vor trăi pe vecie, nu pot să nu vadă mormîntul.
10Még ha örökké élne is és nem látná meg a sírgödört.
10Da, îl vor vedea: căci înţelepţii mor, nebunul şi prostul deopotrivă pier, şi lasă altora avuţiile lor.
11De meglátja! A bölcsek is meghalnak; együtt vész el bolond és ostoba, és gazdagságukat másoknak hagyják.
11Ei îşi închipuiesc că vecinice le vor fi casele, că locuinţele lor vor dăinui din veac în veac, ei, cari dau numele lor la ţări întregi.
12Gondolatjok [ez:] az õ házok örökkévaló, lakóhelyeik nemzedékrõl- nemzedékre [szállnak,] nevöket hangoztatják a földön.
12Dar omul pus în cinste nu dăinuieşte, ci este ca dobitoacele cari se taie.
13Pedig az ember, még ha tisztességben van, sem marad meg; hasonlít a barmokhoz, a melyeket levágnak.
13Iată ce soartă au ei, cei plini de atîta încredere, precum şi cei ce îi urmează, cărora le plac cuvintele lor. -
14Ez az õ sorsuk bolondság nékik; de azért gyönyörködnek szavokban az õ követõik. Szela.
14Sînt duşi ca o turmă în locuinţa morţilor, îi paşte moartea, şi în curînd oamenii fără prihană îi calcă în picioare: li se duce frumuseţa, şi locuinţa morţilor le este locaşul.
15Mint juhok, a Seolra vettetnek, a halál legelteti õket, és az igazak uralkodnak rajtok reggel; alakjokat elemészti a Seol, távol az õ lakásuktól.
15Dar mie Dumnezeu îmi va scăpa sufletul din locuinţa morţilor, căci mă va lua supt ocrotirea Lui. -
16Csak Isten válthatja ki lelkemet a Seol kezébõl, mikor [az] megragad engem. Szela.
16Nu te teme cînd se îmbogăţeşte cineva, şi cînd i se înmulţesc vistieriile casei;
17Ne félj, ha valaki meggazdagszik, ha megöregbül házának dicsõsége;
17căci nu ia nimic cu el cînd moare: vistieriile lui nu se pogoară după el.
18Mert semmit sem vihet el magával, ha meghal; dicsõsége nem száll le utána.
18Să se tot creadă omul fericit în viaţă, să se tot laude cu bucuriile pe cari şi le face,
19Ha életében áldottnak vallja is magát, s ha dicsérnek is téged, hogy jól tettél magaddal:
19căci tot în locuinţa părinţilor săi va merge, şi nu va mai vedea lumina niciodată.
20[Mégis] az õ atyáinak nemzetségéhez jut, a kik soha sem látnak világosságot. [ (Psalms 49:21) Az ember, még ha tisztességben van is, de nincs okossága: hasonlít a barmokhoz, a melyeket levágnak. ]
20Omul pus în cinste, şi fără pricepere, este ca dobitoacele pe cari le tai.