¹Oh mely szépek a te lépéseid a sarukban,

¹Ce frumoase îţi sînt picioarele în încălţămintea ta, fată de domn! Marginile rotunde ale coapsei tale sînt ca nişte lănţişoare de pus la gît, lucrate de mînile unui meşter iscusit.

²A te köldököd, mint a kerekded csésze,

²Pîntecele tău este un pahar rotund, de unde nu lipseşte vinul mirositor; trupul tău este un snop de grîu, încins cu crini.

³A te két emlõd, [mint] két õzike,

³Amîndouă ţîţele tale sînt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare.

⁴A te nyakad, mint az elefánttetembõl csinált torony;

⁴Gîtul tău este ca un turn de fildeş; ochii tăi sînt ca iazurile Hesbonului, de lîngă poarta Bat-Rabim; nasul tău este ca turnul Libanului, care priveşte spre Damasc.

⁵A te fejed hasonló rajtad a Kármelhez,

⁵Capul tău este cum e Carmelul, şi părul capului tău este ca purpura împărătească: pînă şi un împărat ar fi înlănţuit de pletele tale!...

⁶Mely igen szép vagy és mely kedves,

⁶Ce frumoasă şi ce plăcută eşti, tu, iubito, în mijlocul desfătărilor!

⁷Ez a te termeted hasonló a pálmafához,

⁷Statura ta este ca finicul, şi ţîţele tale ca nişte struguri.

⁸Azt mondám: felhágok a pálmafára,

⁸Îmi zic: ,,Mă voi sui în finic, şi -i voi apuca crăcile!`` Atunci ţîţele tale vor fi ca strugurii din vie, mirosul suflării tale ca al merelor.

⁹És a te ínyed, mint a legjobb bor,

⁹Şi gura ta toarnă un vin ales, care curge lin ca răspuns la desmierdările mele, şi alunecă pe buzele noastre cînd adormim!

¹⁰Én az én szerelmesemé vagyok,

¹⁰Eu sînt a iubitului meu, şi el doreşte de mine.

¹¹No, én szerelmesem, menjünk ki a mezõre,

¹¹Vino, iubitule, haidem să ieşim pe cîmp, să mînem noaptea în sate!

¹²Felkelvén menjünk a szõlõkbe,

¹²Dis de dimineaţă ne vom duce la vii, să vedem dacă a înmugurit via, dacă s'a deschis floarea, şi dacă au înflorit rodiile. Acolo îţi voi da dragostea mea.

¹³A mandragórák illatoznak,

¹³Mandragorele îşi răspîndesc mirosul, şi deasupra uşii avem tot felul de roade bune, noi şi vechi, pe cari, pentru tine, iubitule, le-am păstrat.