¹Jika engkau duduk makan dengan seorang pembesar, ingatlah siapa dia.

¹Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

²Bila engkau mempunyai nafsu makan yang besar, tahanlah keinginanmu itu.

²pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

³Jangan rakus akan makanan enak yang dihidangkannya, barangkali ia hendak menjebak engkau.

³Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

⁴Janganlah bersusah payah untuk menjadi kaya. Batalkanlah niatmu itu.

⁴Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

⁵Sebab, dalam sekejap saja hartamu bisa lenyap, seolah-olah ia bersayap dan terbang ke angkasa seperti burung rajawali.

⁵Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

⁶Jangan makan bersama orang kikir. Jangan pula ingin akan makanannya yang lezat.

⁶Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

⁷Sebab, ia akan berkata, "Mari makan; silakan tambah lagi," padahal maksudnya bukan begitu. Ia bermulut manis, tapi hati lain.

⁷căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

⁸Nanti apa yang sudah kautelan kaumuntahkan kembali, dan semua kata-katamu yang manis kepadanya tak ada gunanya.

⁸Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

⁹Janganlah menasihati orang bodoh; ia tidak akan menghargai nasihatmu itu.

⁹Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

¹⁰Jangan sekali-kali memindahkan batas tanah warisan atau mengambil tanah kepunyaan yatim piatu.

¹⁰Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

¹¹Sebab, TUHAN adalah pembela yang kuat dialah yang akan membela mereka melawan engkau.

¹¹căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

¹²Perhatikanlah ajaran gurumu dan belajarlah sebanyak mungkin.

¹²Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

¹³Janganlah segan-segan mendidik anakmu. Jika engkau memukul dia dengan rotan, ia tak akan mati,

¹³Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

¹⁴malah akan selamat.

¹⁴Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

¹⁵Anakku, aku senang sekali kalau engkau bijaksana.

¹⁵Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

¹⁶Aku bangga bila mendengar engkau mengucapkan kata-kata yang tepat.

¹⁶şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

¹⁷Janganlah iri hati kepada orang berdosa. Taatlah selalu kepada Allah

¹⁷Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

¹⁸supaya masa depanmu terjamin, dan harapanmu tidak hilang.

¹⁸căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

¹⁹Dengarkan, anakku! Jadilah bijaksana. Perhatikanlah sungguh-sungguh cara hidupmu.

¹⁹Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

²⁰Janganlah bergaul dengan pemabuk atau orang rakus,

²⁰Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

²¹sebab mereka akan menjadi miskin. Jika engkau tidur saja, maka tak lama lagi engkau akan berpakaian compang-camping.

²¹Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

²²Taatilah ayahmu; sebab, tanpa dia engkau tidak ada. Apabila ibumu sudah tua, tunjukkanlah bahwa engkau menghargai dia.

²²Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

²³Ajaran yang benar, hikmat, didikan, dan pengertian--semuanya itu patut dibeli, tetapi terlalu berharga untuk dijual.

²³Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

²⁴Seorang ayah akan gembira kalau anaknya mempunyai budi pekerti yang baik; ia akan bangga kalau anaknya bijaksana.

²⁴Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

²⁵Semoga ayah ibumu bangga terhadapmu; semoga bahagialah wanita yang melahirkan engkau.

²⁵Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

²⁶Perhatikanlah baik-baik dan contohilah hidupku, anakku!

²⁶Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

²⁷Perempuan nakal yang melacur adalah perangkap yang berbahaya.

²⁷Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

²⁸Mereka menghadang seperti perampok dan membuat banyak laki-laki berzinah.

²⁸Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

²⁹Tahukah engkau apa yang terjadi pada orang yang minum anggur terlalu banyak, dan sering mengecap minuman keras? Orang itu sengsara dan menderita. Ia selalu bertengkar dan mengeluh. Matanya merah dan badannya luka-luka, padahal semuanya itu dapat dihindarinya.

²⁹Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

³⁰(23:29)

³⁰Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

³¹Janganlah membiarkan anggur menggodamu, sekalipun warnanya sangat menarik dan nampaknya berkilauan dalam gelas serta mengalir masuk dengan nikmat ke dalam tenggorokan.

³¹Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

³²Esok paginya engkau merasa seperti telah dipagut ular berbisa.

³²dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

³³Matamu berkunang-kunang, pikiranmu kacau dan mulutmu mengoceh.

³³Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

³⁴Engkau merasa seperti berada pada ujung tiang kapal di tengah lautan; kepalamu pusing dan engkau terhuyung-huyung.

³⁴Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

³⁵Lalu kau akan berkata, "Rupanya aku dipukul dan ditampar orang, tetapi aku tak dapat mengingat apa yang telah terjadi. Aduh, aku ngantuk sekali! Aku perlu minum lagi!"

³⁵,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``