1Doa orang sengsara yang dalam keadaan letih lesu mengeluh kepada TUHAN. (102-2) Ya TUHAN, dengarlah doaku, biarlah seruanku sampai kepada-Mu.
1(O rugăciune a unui nenorocit, cînd este doborît de întristare şi îşi varsă plîngerea înaintea Domnului.) Doamne, ascultă-mi rugăciunea, şi s'ajungă strigătul meu pînă la Tine!
2(102-3) Jangan berpaling daripadaku bila aku dalam kesusahan. Dengarlah bila aku berseru, dan jawablah aku segera.
2Nu-mi ascunde Faţa Ta în ziua necazului meu! Pleacă-Ţi urechea spre mine, cînd strig! Ascultă-mă degrab!
3(102-4) Hidupku menghilang seperti asap; tulang-tulangku membara seperti api.
3Căci zilele mele pier ca fumul, şi oasele îmi ard ca un tăciune.
4(102-5) Aku lesu seperti rumput kering, dan kehilangan nafsu makan.
4Inima îmi este lovită, şi mi se usucă întocmai ca iarba; pînă şi pînea uit să mi -o mănînc.
5(102-6) Aku mengerang dengan nyaring; badanku tinggal kulit pembungkus tulang.
5Aşa de mari îmi sînt gemetele, că mi se lipesc oasele de carne.
6(102-7) Aku seperti burung undan di padang gurun, seperti burung hantu di reruntuhan yang sepi.
6Seamăn cu pelicanul din pustie, sînt ca o cucuvaie din dărîmături;
7(102-8) Aku tak bisa tidur, seperti burung yang kesepian di atap rumah.
7nu mai pot dormi, şi sînt ca pasărea singuratică pe un acoperiş.
8(102-9) Sepanjang hari musuh menghina aku; namaku dijadikan kutuk oleh orang yang marah kepadaku.
8În fiecare zi mă bătjocoresc vrăjmaşii mei, şi protivnicii mei jură pe mine în mînia lor.
9(102-10) Aku makan abu seperti roti, minumanku bercampur air mata,
9Mănînc ţărînă în loc de pîne, şi îmi amestec lacrămile cu băutura,
10(102-11) sebab Engkau telah mengangkat dan melemparkan aku dalam kemarahan-Mu yang menyala-nyala.
10din pricina mîniei şi urgiei Tale; căci Tu m'ai ridicat, şi m'ai aruncat departe.
11(102-12) Hidupku berlalu seperti bayangan di waktu petang; aku menjadi layu seperti rumput.
11Zilele mele sînt ca o umbră gata să treacă, şi mă usuc ca iarba.
12(102-13) Tapi Engkau, ya TUHAN, Raja untuk selama-lamanya, tetap diingat turun-temurun.
12Dar Tu, Doamne, Tu împărăţeşti pe vecie, şi pomenirea Ta ţine din neam în neam.
13(102-14) Engkau akan bangkit dan mengasihani Sion, saatnya sudah tiba untuk berbelaskasihan kepadanya.
13Tu Te vei scula, şi vei avea milă de Sion; căci este vremea să te înduri de el, a venit vremea hotărîtă pentru el.
14(102-15) Sebab hamba-hamba-Mu mencintai dia, biarpun ia sudah menjadi reruntuhan. Mereka merasa kasihan kepadanya, walaupun ia sudah menjadi debu.
14Căci robii Tăi iubesc pietrele Sionului, şi le e milă de ţărîna lui.
15(102-16) Kuasa TUHAN akan ditakuti oleh bangsa-bangsa; dan keagungan-Nya disegani oleh semua raja,
15Atunci se vor teme neamurile de Numele Domnului, şi toţi împăraţii pămîntului de slava Ta.
16(102-17) apabila TUHAN membangun Sion kembali, dan tampil dalam keagungan-Nya.
16Da, Domnul va zidi iarăş Sionul, şi Se va arăta în slava Sa.
17(102-18) Ia akan mendengar doa umat-Nya yang melarat, dan tidak menolak permohonan mereka.
17El ia aminte la rugăciunea nevoiaşului, şi nu -i nesocoteşte rugăciunea.
18(102-19) Tulislah semua perbuatan TUHAN untuk angkatan yang akan datang, supaya bangsa yang belum dilahirkan dapat memuji Dia.
18Să se scrie lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni, şi poporul, care se va naşte, să laude pe Domnul!
19(102-20) TUHAN memandang dari tempat-Nya yang tinggi, dari surga Ia menengok ke bumi
19Căci El priveşte din înălţimea sfinţeniei Lui; Domnul priveşte din ceruri pe pămînt,
20(102-21) untuk mendengar keluh-kesah orang tahanan dan membebaskan orang yang dihukum mati.
20ca să audă gemetele prinşilor de război, si să izbăvească pe cei ce sînt pe moarte;
21(102-22) Maka nama-Nya akan diwartakan di Sion, dan Ia akan dipuji-puji di Yerusalem,
21pentru ca ei să vestească în Sion Numele Domnului, şi laudele lui în Ierusalim,
22(102-23) waktu bangsa-bangsa dan kerajaan-kerajaan berhimpun untuk berbakti kepada TUHAN.
22cînd se vor strînge toate popoarele, şi toate împărăţiile, ca să slujească Domnului.
23(102-24) TUHAN mematahkan kekuatanku waktu aku masih muda, dan memperpendek umurku.
23El mi -a frînt puterea în drum, şi mi -a scurtat zilele,
24(102-25) Lalu aku berkata, "Ya Allah jangan mengambil nyawaku di pertengahan hidupku." TUHAN, Engkau hidup selama-lamanya,
24Eu zic: ,,Dumnezeule, nu mă lua la jumătatea zilelor mele, Tu, ai cărui ani ţin vecinic!``
25(102-26) dahulu Engkau menjadikan bumi; langit pun karya tangan-Mu.
25Tu ai întemeiat în vechime pămîntul, şi cerurile sînt lucrarea mînilor Tale.
26(102-27) Semua itu akan lenyap, tetapi Engkau tetap ada; semua itu akan usang seperti pakaian. Engkau membuangnya seperti baju tua, lalu semuanya akan musnah.
26Ele vor pieri, dar Tu vei rămînea; toate se vor învechi ca o haină; le vei schimba ca pe un veşmînt, şi se vor schimba.
27(102-28) Tetapi Engkau tetap sama, hidup-Mu tak akan berakhir.
27Dar Tu rămîi Acelaş, şi anii Tăi nu se vor sfîrşi.
28(102-29) Anak cucu kami akan hidup dengan tentram, dan selalu aman dalam perlindungan-Mu.
28Fiii robilor Tăi îşi vor locui ţara, şi sămînţa lor va rămînea înaintea Ta.