¹Di tepi sungai-sungai Babel kami duduk dan menangis bila teringat Sion.

¹Pe malurile rîurilor Babilonului, şedeam jos şi plîngeam, cînd ne aduceam aminte de Sion.

²Pada pohon-pohon gandarusa di negeri itu kami gantungkan kecapi kami.

²În sălciile din ţinutul acela ne atîrnaserăm arfele.

³Orang-orang yang menawan kami menyuruh kami menyanyi untuk mereka. Orang-orang yang menindas kami menyuruh kami menyanyikan lagu-lagu gembira, "Nyanyikanlah bagi kami lagu-lagu dari Sion!"

³Căci acolo, biruitorii noştri ne cereau cîntări, şi asupritorii noştri ne cereau bucurie, zicînd: ,,Cîntaţi-ne cîteva din cîntările Sionului!`` -

⁴Mungkinkah di negeri asing kami menyanyi bagi TUHAN?

⁴Cum să cîntăm noi cîntările Domnului pe un pămînt străin?

⁵Biarlah aku tak bisa lagi menyanyi jika aku melupakan engkau, Yerusalem!

⁵Dacă te voi uita, Ierusalime, să-şi uite dreapta mea destoinicia ei!

⁶Biarlah aku tak bisa lagi menyanyi jika aku melupakan engkau dan tidak menjadikan engkau kesukaanku!

⁶Să mi se lipească limba de cerul gurii, dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!

⁷Ya TUHAN, ingatlah perbuatan orang Edom pada waktu Yerusalem dimusnahkan. Mereka berkata, "Robohkanlah, robohkanlah sampai ke dasar-dasarnya!"

⁷Adu-Ţi aminte, Doamne, de copiii Edomului, cari, în ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: ,,Radeţi -l, radeţi -l din temelii!``

⁸Hai Babel, engkau akan dibinasakan! Berbahagialah orang yang membalas kepadamu kejahatan yang kaulakukan terhadap kami.

⁸Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii, ferice de cine-ţi va întoarce la fel răul pe care ni l-ai făcut!

⁹Berbahagialah orang yang mengambil bayi-bayimu dan mencampakkannya ke bukit batu!

⁹Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi, şi -i va zdrobi de stîncă!