¹Doa Musa, hamba Allah. Ya TUHAN, Engkaulah tempat kami berlindung turun-temurun.

¹(O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.) Doamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost, din neam în neam.

²Sebelum gunung-gunung diciptakan, sebelum bumi dan dunia Kaubentuk, Engkaulah Allah yang kekal, tanpa awal tanpa akhir.

²Înainte ca să se fi născut munţii, şi înainte ca să se fi făcut pămîntul şi lumea, din vecinicie în vecinicie, Tu eşti Dumnezeu!

³Engkau menyuruh manusia kembali ke asalnya, menjadi debu seperti semula.

³Tu întorci pe oameni în ţărînă, şi zici: ,,Întoarceţi-vă fiii oamenilor!``

⁴Bagi-Mu seribu tahun seperti satu hari, hari kemarin yang sudah lewat; seperti satu giliran jaga di waktu malam.

⁴Căci înaintea Ta, o mie de ani sînt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă din noapte.

⁵Engkau menghanyutkan kami; kami seperti mimpi, seperti rumput yang bertunas;

⁵Îi mături, ca un vis: dimineaţa, sînt ca iarba, care încolţeşte iarăş:

⁶di waktu pagi ia tumbuh dan berkembang, tetapi menjadi layu di waktu petang.

⁶înfloreşte dimineaţa, şi creşte, iar seara este tăiată şi se usucă.

⁷Kami terkejut oleh kemarahan-Mu, dan habis binasa oleh murka-Mu.

⁷Noi sîntem mistuiţi de mînia Ta, şi îngroziţi de urgia Ta.

⁸Engkau menaruh kesalahan kami di hadapan-Mu, dosa kami yang tersembunyi terlihat oleh-Mu.

⁸Tu pui înaintea Ta nelegiuirile noastre, şi scoţi la lumina Feţei Tale păcatele noastre cele ascunse.

⁹Hidup kami pendek karena kemarahan-Mu, tahun-tahun kami berakhir seperti hembusan napas.

⁹Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.

¹⁰Masa hidup kami hanya tujuh puluh tahun, kalau kami kuat, delapan puluh tahun. Tetapi hanya kesukaran dan penderitaan yang kami dapat; sesudah hidup yang singkat, kami pun lenyap.

¹⁰Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; şi lucrul cu care se mîndreşte omul în timpul lor nu este decît trudă şi durere, căci trece iute, şi noi sburăm.

¹¹Siapakah yang mengenal kedahsyatan murka-Mu, atau cukup sadar akan akibat kemarahan-Mu?

¹¹Dar cine ia seama la tăria mîniei Tale, şi la urgia Ta, aşa cum se cuvine să se teamă de Tine?

¹²Sadarkanlah kami akan singkatnya hidup ini supaya kami menjadi orang yang berbudi.

¹²Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!

¹³Ya TUHAN, sampai kapan Engkau marah? Kembalilah dan kasihanilah hamba-hamba-Mu.

¹³Întoarce-te, Doamne! Pînă cînd zăboveşti? Ai milă de robii Tăi!

¹⁴Limpahkanlah kasih-Mu kepada kami setiap pagi, agar kami gembira dan menyanyi seumur hidup kami.

¹⁴Satură-ne în fiecare dimineaţă de bunătatea Ta, şi toată viaţa noastră ne vom bucura şi ne vom veseli.

¹⁵Berilah kami kebahagiaan seimbang dengan penderitaan yang kami tanggung dalam tahun-tahun sengsara.

¹⁵Înveseleşte-ne tot atîtea zile cîte ne-ai smerit, tot atîţia ani cît am văzut nenorocirea!

¹⁶Tunjukkanlah karya-Mu kepada kami hamba-hamba-Mu, dan kuasa-Mu yang semarak kepada keturunan kami.

¹⁶Să se arate robilor Tăi lucrarea Ta, şi slava Ta fiilor lor!

¹⁷Ya TUHAN Allah kami, berkatilah kami, supaya segala pekerjaan kami berhasil.

¹⁷Fie peste noi bunăvoinţa Domnului Dumnezeului nostru! Şi întăreşte lucrarea mînilor noastre, da, întăreşte lucrarea mînilor noastre!