1Viska kvennanna reisir húsið, en fíflskan rífur það niður með höndum sínum.
1Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -
2Sá sem framgengur í hreinskilni sinni, óttast Drottin, en sá sem fer krókaleiðir, fyrirlítur hann.
2Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -
3Í munni afglapans er vöndur á hroka hans, en varir hinna vitru varðveita þá.
3În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -
4Þar sem engin naut eru, þar er jatan tóm, en fyrir kraft uxans fæst mikill ágóði.
4Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -
5Sannorður vottur lýgur ekki, en falsvottur fer með lygar.
5Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.
6Spottarinn leitar visku, en finnur ekki, en hyggnum manni er þekkingin auðfengin.
6Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -
7Gakk þú burt frá heimskum manni, og þú hefir ekki kynnst þekkingar-vörum.
7Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -
8Viska hins kæna er í því fólgin, að hann skilur veg sinn, en fíflska heimskingjanna er svik.
8Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -
9Afglaparnir gjöra gys að sektarfórnum, en meðal hreinskilinna er velþóknun.
9Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -
10Hjartað eitt þekkir kvöl sína, og jafnvel í gleði þess getur enginn annar blandað sér.
10Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -
11Hús óguðlegra mun eyðileggjast, en tjald hreinskilinna mun blómgast.
11Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -
12Margur vegurinn virðist greiðfær, en endar þó á helslóðum.
12Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -
13Jafnvel þótt hlegið sé, kennir hjartað til, og endir gleðinnar er tregi.
13De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -
14Rangsnúið hjarta mettast af vegum sínum svo og góður maður af verkum sínum.
14Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -
15Einfaldur maður trúir öllu, en kænn maður athugar fótmál sín.
15Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -
16Vitur maður óttast hið illa og forðast það, en heimskinginn er framhleypinn og ugglaus.
16Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -
17Uppstökkur maður fremur fíflsku, en hrekkvís maður verður hataður.
17Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -
18Einfeldningarnir erfa fíflsku, en vitrir menn krýnast þekkingu.
18Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -
19Hinir vondu verða að lúta hinum góðu, og hinir óguðlegu að standa við dyr réttlátra.
19Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -
20Fátæklingurinn verður hvimleiður jafnvel vini sínum, en ríkismanninn elska margir.
20Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -
21Sá sem fyrirlítur vin sinn, drýgir synd, en sæll er sá, sem miskunnar sig yfir hina voluðu.
21Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -
22Vissulega villast þeir, er ástunda illt, en ást og trúfesti ávinna þeir sér, er gott stunda.
22În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.
23Af öllu striti fæst ágóði, en munnfleiprið eitt leiðir aðeins til skorts.
23Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -
24Vitrum mönnum er auður þeirra kóróna, en fíflska heimskingjanna er og verður fíflska.
24Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -
25Sannorður vottur frelsar líf, en sá sem fer með lygar, er svikari.
25Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -
26Í ótta Drottins er öruggt traust, og synir slíks manns munu athvarf eiga.
26Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -
27Ótti Drottins er lífslind til þess að forðast snörur dauðans.
27Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -
28Fólksmergðin er prýði konungsins, en mannaskorturinn steypir höfðingjanum.
28Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -
29Sá sem er seinn til reiði, er ríkur að skynsemd, en hinn bráðlyndi sýnir mikla fíflsku.
29Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -
30Rósamt hjarta er líf líkamans, en ástríða er eitur í beinum.
30O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -
31Sá sem kúgar snauðan mann, óvirðir þann er skóp hann, en sá heiðrar hann, er miskunnar sig yfir fátækan.
31Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -
32Hinn óguðlegi fellur á illsku sinni, en hinum réttláta er ráðvendnin athvarf.
32Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -
33Í hjarta hyggins manns heldur viskan kyrru fyrir, en á meðal heimskingja gerir hún vart við sig.
33Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -
34Réttlætið hefur upp lýðinn, en syndin er þjóðanna skömm.Vitur þjónn hlýtur hylli konungsins, en sá hefir reiði hans, sem skammarlega breytir.
34Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -
35Vitur þjónn hlýtur hylli konungsins, en sá hefir reiði hans, sem skammarlega breytir.
35Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.