¹Davíðssálmur. Drottinn er minn hirðir, mig mun ekkert bresta.

¹(O cîntare a lui David.) Domnul este Păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic.

²Á grænum grundum lætur hann mig hvílast, leiðir mig að vötnum, þar sem ég má næðis njóta.

²El mă paşte în păşuni verzi, şi mă duce la ape de odihnă;

³Hann hressir sál mína, leiðir mig um rétta vegu fyrir sakir nafns síns.

³îmi înviorează sufletul, şi mă povăţuieşte pe cărări drepte, din pricina Numelui Său.

⁴Jafnvel þótt ég fari um dimman dal, óttast ég ekkert illt, því að þú ert hjá mér, sproti þinn og stafur hugga mig.

⁴Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de niciun rău, căci Tu eşti cu mine. Toiagul şi nuiaua Ta mă mîngîie.

⁵Þú býr mér borð frammi fyrir fjendum mínum, þú smyr höfuð mitt með olíu, bikar minn er barmafullur.Já, gæfa og náð fylgja mér alla ævidaga mína, og í húsi Drottins bý ég langa ævi.

⁵Tu îmi întinzi masa în faţa protivnicilor mei; îmi ungi capul cu untdelemn, şi paharul meu este plin de dă peste el.

⁶Já, gæfa og náð fylgja mér alla ævidaga mína, og í húsi Drottins bý ég langa ævi.

⁶Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele, şi voi locui în Casa Domnului pînă la sfîrşitul zilelor mele.