1Laj Abram qui-el saß li naßajej Egipto rochben li rixakil. Ut cô ajcuiß laj Lot chirixeb. Queßxcßam li cßaßru reheb. Queßsukßi cuißchic saß li naßajej Neguev li cuan saß xcuênt Canaán.
1Så drog Abram fra Egypten op til sydlandet med sin hustru og alt det han eide, og Lot var med ham.
2Numtajenak xbiomal laj Abram. Cuan x-oro. Cuan xplata ut cuan ajcuiß nabal lix quetômk.
2Og Abram var meget rik på buskap og på sølv og gull.
3Laj Abram queßel saß li naßajej Neguev ut queßnumeß saß li tenamit Bet-el. Queßcuulac cuißchic saß li naßajej bar quixyîb cuiß lix muhebâl junxil saß xyânkeb li cuib chi tenamit Hai ut Bet-el.
3Og han drog i dagsreiser fra sydlandet, til han kom til Betel, til det sted hvor hans telt før hadde vært, mellem Betel og Ai,
4Aßan li naßajej li quixyîb cuiß li artal junxil. Ut aran laj Abram quixlokßoni cuißchic li Kâcuaß Dios.
4der hvor det alter var som han hadde bygget første gang han var der; og der påkalte Abram Herrens navn.
5Laj Lot biom ajcuiß joß laj Abram. Nabal lix quetômk, ut nabal ajcuiß lix muhebâl yîbanbil riqßuin tßicr.
5Men også Lot, som drog med Abram, hadde småfe og storfe og telt.
6Xban nak numtajenak xqßuialeb lix quetômk chi xcaßbichaleb laj Lot ut laj Abram, incßaß natzßakloc li naßajej chokß reheb. Incßaß chic naru teßcuânk saß jun chi naßajej.
6Og landet kunde ikke rumme dem, så de kunde bo sammen; for deres eiendom var for stor til at de kunde bo sammen.
7Ut saß li naßajej aßan cuanqueb laj cananeo joß eb ajcuiß laj ferezeo. Xban nak kßaxal latzß li naßajej, queßxpleti rib chi ribileb rib laj ilol xquetômk laj Abram riqßuineb laj ilol xquetômk laj Lot.
7Så blev det trette mellem Abrams hyrder og Lots hyrder; og kana'anittene og ferisittene bodde dengang i landet.
8Laj Abram quixye re laj Lot: —Lâo kacomon kib. Incßaß taxak tâcuânk li chßaßajquilal chi kibil kib. Joß ajcuiß riqßuineb li kamôs. Incßaß nacuaj nak teßxpleti ribeb laj ilol reheb li kaquetômk.
8Da sa Abram til Lot: Kjære, la det ikke være trette mellem mig og dig og mellem mine hyrder og dine hyrder! Vi er jo brødre.
9Il li naßajej aßin numtajenak xnimal. ¿Cßaßut nak incßaß takajach kib? Sicß li naßajej li tâcuulak châcuu. Cui tâcuaj xic saß lâ nim, lâin tinxic saß lâ tzße. Cui tâcuaj xic saß lâ tzße, lâin tinxic saß lâ nim, chan laj Abram.
9Ligger ikke hele landet åpent for dig? Skill dig heller fra mig! Drar du til venstre, vil jeg dra til høire, og drar du til høire, vil jeg dra til venstre.
10Laj Lot quiril nak cßajoß xchßinaßusal li ru takßa cuan chire li nimaß Jordán. Li naßajej aßan châbil ut nim. Nacuulac toj cuan cuiß li tenamit Zoar. Ut quiril nak cuan li haß chokß re li acuîmk. Chanchan li naßajej Egipto li queßel cuiß chak. Aßan quicßulman nak li Dios toj mâjiß naxsach li tenamit Sodoma ut Gomorra.
10Da så Lot ut over landet, og han så at hele Jordan-sletten like til Soar overalt var rik på vann, som Herrens have, som Egyptens land - det var før Herren hadde ødelagt Sodoma og Gomorra.
11Laj Lot quixchap chokß re li ru takßa li nacana chire li nimaß Jordán, ut cô saß xjayal bar na-el cuiß chak li sakße. Joßcaßin nak queßxcanab ribeb laj Lot riqßuin laj Abram.
11Og Lot valgte for sig hele Jordan-sletten. Så drog Lot østover, og de skiltes fra hverandre.
12Laj Abram quicana saß li naßajej Canaán. Ut laj Lot cô saß li ru takßa cuanqueb cuiß li cocß tenamit. Quixyîb lix muhebâl nachß riqßuin li tenamit Sodoma.
12Abram blev boende i Kana'ans land, og Lot bodde i byene på sletten og drog med sine telt like bort til Sodoma.
13Eb li cristian li cuanqueb aran saß li tenamit Sodoma numtajenak xmâqueb chiru li Kâcuaß Dios.
13Men mennene i Sodoma var onde og syndet storlig mot Herren.
14Nak mâ ani chic laj Lot, li Kâcuaß Dios quiâtinac riqßuin laj Abram ut quixye re: —Saß li naßajej li xakxôcat cuiß, ilon saß xcâ pacßalil li naßajej aßin.
14Og Herren sa til Abram efterat Lot hadde skilt sig fra ham: Løft dine øine og se fra det sted hvor du står, mot nord og mot syd og mot øst og mot vest!
15Ut ilon chi us. Chixjunil li chßochß, li yôcat chi rilbal, aßan tinqßue âcue lâat chi junaj cua joß ajcuiß reheb lâ cualal âcßajol. Aßin li naßajej li xinyechißi âcue, chan.
15For hele det land du ser, vil jeg gi dig og din ætt til evig tid.
16—Tinqßueheb chi qßuiânc lâ cualal âcßajol. Incßaß târûk rajlanquileb xban xqßuialeb, joß li poks saß chßochß incßaß naru rajlanquil, chan.
16Og jeg vil la din ætt bli som støvet på jorden; kan nogen telle støvet på jorden, så skal også din ætt kunne telles.
17Ut li Dios quixye ajcuiß re laj Abram: —Ayu ut beni chak xsaß li chßochß aßin. Tâqßue chak retal saß xcâ pacßalil xban nak li chßochß aßin tinqßue âcue, chan li Dios.Tojoßnak laj Abram quixjal lix naßajeb lix muhebâl. Ut cô chi cuânc saß li naßajej ji ru. Eb li cheß ji, aßan re laj Mamre. Li naßajej aßin nachß cuan riqßuin li tenamit Hebrón. Ut laj Abram quixyîb jun chic li artal aran re xlokßoninquil li Kâcuaß Dios.
17Stå op, og dra gjennem landet så langt og så bredt som det er! For dig vil jeg gi det.
18Tojoßnak laj Abram quixjal lix naßajeb lix muhebâl. Ut cô chi cuânc saß li naßajej ji ru. Eb li cheß ji, aßan re laj Mamre. Li naßajej aßin nachß cuan riqßuin li tenamit Hebrón. Ut laj Abram quixyîb jun chic li artal aran re xlokßoninquil li Kâcuaß Dios.
18Og Abram flyttet sine telt og kom til Mamres terebinte-lund i Hebron; der bosatte han sig, og han bygget der et alter for Herren.