1Quicuan jun li cuînk aj Naamán xcßabaß. Laj Naamán, aßan li nataklan saß xbêneb li soldado re li tenamit Siria. Lix reyeb laj Siria quixqßue xlokßal laj Naamán xban nak saß xcßabaß aßan li Kâcuaß quixqßueheb laj Siria chi numtâc saß xbêneb li xicß nequeßiloc reheb. Laj Naamán naxnau pletic chi us ut cau rib. Abanan cuan lix yajel. Saklep rix.
2Jun sut nak queßcôeb chi pletic riqßuineb laj Israel, eb laj Siria queßxchap jun li chßina xkaßal ut queßxcßam saß xtenamiteb. Li xkaßal aßan qui-oc chokß xmôs li rixakil laj Naamán.
3Saß jun li cutan li xkaßal quixye re lix patrón: —Us raj cui li kâcuaß Naamán tâxic riqßuin li profeta cuan Samaria. Li profeta aßan tixqßuirtesi raj lix yajel, chan.
4Laj Naamán cô riqßuin li rey ut quixye re chixjunil li quixye li xkaßal li queßxcßam chak Israel.
5Ut li rey quixye re: —Ayu riqßuin lix reyeb laj Israel. Lâin tintakla jun li hu châcuix re tâqßue re li rey aßan, chan. Joßcan ut nak cô laj Naamán. Quixcßam lajêb xcaßcßâl mil chi tumin plata ut cuakib mil chi tumin oro. Ut quixcßam ajcuiß lajêb sumal li châbil tßicr.
6Ut quixcßam ajcuiß li hu re lix reyeb laj Israel. Saß li hu naxye chi joßcaßin: Nak tâcuil li hu aßin tânau nak laj Naamán, aßan jun li nacßanjelac chicuu ut nim xcuanquil. Nacuaj nak tâqßuirtesi li saklep chirix, chan.
7Nak lix reyeb laj Israel quiril xsaß li hu, quisach xchßôl ut quixpej li rakß xban xcßaßux ut quixye: —¿Ma lâin ta biß Dios nak tinqßuirtesi li cuînk aßin? ¿Cßaßut nak xtakla chak li cuînk aßin cuiqßuin re tinqßuirtesi? ¿Ma târûk ta biß tincuisi xyußam junak ut tinqßue cuißchic? Qßuehomak retal. Li cuînk aßan yô chixsicßbal xyâlal chanru nak tâpletik cuiqßuin, chan.
8Laj Eliseo, lix profeta li Dios, quirabi resil nak li rey quixpej li rakß xban li hu li quitaklâc riqßuin. Joßcan nak quixtakla xyebal re li rey: —¿Cßaßut nak xapej lâ cuakß? Takla laj Naamán cuiqßuin. Aßan tixqßue retal nak cuan jun xprofeta li Dios arin Israel, chan.
9Laj Naamán cô rochben lix carruaje ut eb lix cacuây ut quixakli saß li oquebâl re li rochoch laj Eliseo.
10Ut li profeta quixtakla jun lix takl re tixye re laj Naamán nak tâxic chi atînc cuukub sut saß li nimaß Jordán re nak tâqßuirâk lix tibel.
11Laj Naamán quisukßi chi yô xjoskßil. Ut quixye: —Saß inchßôl lâin nak laj Eliseo tâêlk chak chincßulbal. Xxakli raj chicuu ut quixyâba raj xcßabaß li Kâcuaß lix Dios. Xtochß raj riqßuin rukß lin tibel re tinqßuirâk.
12¿Ma mâcßaß ta biß nimaß aran Damasco? Cuanqueb li nimaß Abana ut Farfar. Eb li nimaß aßan kßaxal us chiru li nimaß arin Israel. Lâin xin-atin raj saß li nimaß aßan ut quinqßuira raj, chan. Ut cßajoß xjoskßil nak cô.
13Abanan eb li môs queßjiloc riqßuin laj Naamán ut queßxye: —Chacuy li kamâc, kacuaß. Cui ta li profeta xye âcue nak tâbânu junak cßaßru chßaßaj xbânunquil, ¿ma incßaß raj xabânu? Aßan moco chßaßaj ta xbânunquil. ¿Cßaßut nak incßaß tâsub âcuib saß li haß re nak tatqßuirâk? chanqueb.
14Joßcan nak laj Naamán cô saß li nimaß Jordán ut quixsub rib cuukub sut saß li nimaß joß quiyeheß re xban lix profeta li Dios. Ut quiqßuira. Lix tibel kßun kßun quicana joß xtibel junak sâj al.
15Laj Naamán qui-el saß li nimaß ut cô cuißchic saß rochoch li profeta Eliseo rochben chixjunileb lix môs. Ut laj Naamán quixye re laj Eliseo: —Anakcuan xinqßue retal nak mâcßaß chic junak Dios saß chixjunil li ruchichßochß. Caßaj cuiß arin Israel. Joßcan nak nintzßâma châcuu nak tâcßul junak lâ mâtan tinsi âcue, chan laj Naamán.
16Laj Eliseo quixye re: —Saß xcßabaß li yoßyôquil Dios li nincßanjela ru, lâin ninye âcue nak incßaß tincßul li cßaßru yôcat chixyechißinquil cue, chan. Laj Naamán quixpuersi raj chixcßulbal, abanan laj Eliseo incßaß quixcßul.
17Ut laj Naamán quixye re: —Nintzßâma junak usilal châcuu. Si chokß cue cuib îk li chßochß aßin re teßxcßam lin bûr saß lin tenamit xban nak chalen anakcuan incßaß chic tinmayejak chiru jalanil dios chi moco tincßat inmayej chiru. Caßaj cuiß chiru li Kâcuaß li tzßakal Dios tinmayejak.
18Chixcuyak taxak inmâc li Kâcuaß Dios nak tinxic chirix lin rey nak tâxic chi lokßonînc saß lix templo laj Rimón lix Dios. Aß taxak li Dios chicuyuk inmâc cui tincuikßib cuib nak yôquin chixtenkßanquil li rey, chan.
19Li profeta Eliseo quixye re: —Naru tatxic chi cßojcßo âchßôl, chan. Ut laj Naamán qui-el riqßuin. Toj mâjiß ajcuiß najt nabêc,
20nak laj Giezi lix môs li profeta Eliseo quixye saß xchßôl: —Lin patrón xcanab chi xic laj Naamán laj Siria chi mâcßaß xcßul. Incßaß xcßul li cßaßru xcßam chak re tixsi re. Saß xcßabaß li Kâcuaß Dios, tinxic chi junpât re nak tixsi bayak cue, chan.
21Joßcan nak laj Giezi quiâlinac chirix laj Naamán. Laj Naamán quiril nak yô chi âlinac chirix. Quixxakab lix carruaje ut quicube saß chßochß chixcßulbal ut quixye re: —¿Cßaßru xecßul? ¿Ma us cuanquex? chan.
22Laj Giezi quixye re: —Mâcßaß nakacßul. Lin patrón xinixtakla chixyebal âcue nak xeßcuulac riqßuin cuibeb li profeta sâjeb. Xeßchal chak saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Efraín, li tzûl ru. Naxtzßâma châcuu nak tâqßue reheb oxib mil li tumin plata ut cuib sumal li tßicr, chan.
23Laj Naamán quixye re: —Cßul cuakib mil chi tumin plata, chan. Ut quixpuersi laj Giezi chixcßulbal. Quixqßue li plata saß cuib li bôls ut quixqßue ajcuiß cuib sumal li châbil tßicr. Ut laj Naamán quixtakla cuib lix môs chixcanabanquil. Queßcôeb chi ubej chiru laj Giezi.
24Nak queßcuulac saß xbên li bol, laj Giezi quixchap li cuib bôls chi tumin joß ajcuiß li tßicr ut quixcßam saß rochoch chi mukmu. Ut quixsukßisiheb cuißchic lix môs laj Naamán.
25Chirix aßan laj Giezi cô cuißchic riqßuin lix patrón ut lix patrón quixye re: —¿Bar xatcuulac chak? chan. Laj Giezi quixye: —Mâ bar nincuulac, chan.
26Laj Eliseo quixye re: —¿Ma incßaß ta biß ninnau nak laj Naamán x-el saß lix carruaje châcßulbal? Anakcuan mâcuaß xkßehil xcßulbal li tumin ut li châbil tßicr, chi moco lix naßaj li acuîmk uva ut olivo, chi moco li carner ut li cuacax, chi moco li môs.Anakcuan tâletz châcuix lix yajel laj Naamán. Chalen anakcuan saklep chic âcuix joß eb ajcuiß lâ cualal âcßajol saklep chic rixeb, chan. Ut nak cô laj Giezi, saklep chic rix. Sak sak joß li ratzßam que.
27Anakcuan tâletz châcuix lix yajel laj Naamán. Chalen anakcuan saklep chic âcuix joß eb ajcuiß lâ cualal âcßajol saklep chic rixeb, chan. Ut nak cô laj Giezi, saklep chic rix. Sak sak joß li ratzßam que.