Kekchi

Romani: New Testament

2 Kings

6

1Saß jun li cutan li jun chßûtal chi profeta queßxye re laj Eliseo: —¡Qßue retal! Li naßajej li cuanco cuiß âcuochben caßchßin ut latzß.
2Qßue kalesêns chi xic cuan cuiß li nimaß Jordán re nak chikajûnkal takatßan jûnkak kacheß ut takayîb jun li naßajej re tocuânk cuiß, chanqueb. Ut laj Eliseo quixye: —Naru nequexxic, chan.
3Jun reheb quixtzßâma chiru nak tâxic rochbeneb. Quixcßul xchßôl laj Eliseo nak tâxic.
4Joßcan nak li profeta Eliseo cô chirixeb. Nak queßcuulac cuan cuiß li nimaß Jordán, queßoc chixyocßbal li cheß.
5Nak yô chixtßanbal jun li cheß jun li cuînk, quitobeß lix mâl ut quitßaneß saß li haß. Li cuînk quixjap re ut quixye: —At tzolonel, li mâl aßan xintoßoni. Moco cue ta, chan.
6Li profeta Eliseo quixye re: —¿Bar xtßaneß châcuu? chan. Li cuînk quixcßut chiru bar quitßaneß cuiß li mâl. Li profeta quixyocß jun li rukß cheß, ut quixcut saß li nimaß. Ut li mâl quitakeß chak saß xbên haß.
7Ut laj Eliseo quixye re li cuînk: —Chap chak lâ mâl, chan. Ut li cuînk quixchap chak lix mâl.
8Lix reyeb laj Siria yô chi pletic riqßuineb laj Israel. Quixchßutub ruheb lix soldados ut quixye reheb li nequeßtaklan saß xbêneb bar teßxyîb lix muhebâleb li soldado.
9Abanan lix profeta li Dios quixtakla xyebal re lix reyeb laj Israel nak incßaß teßnumekß saß li naßajej aßan xban nak yôqueb chi xic aran li soldado aj Siria re teßpletik riqßuineb laj Israel.
10Li rey re Israel quixtaklaheb lix takl saß li naßajej li quixye li profeta li cuanqueb cuiß chi ramoc laj Siria. Quixye reheb nak teßxbânu cuênt. Joßcaßin nak queßxcol ribeb nabal sut chiruheb li soldado aj Siria.
11Cßajoß nak qui-oc xcßaßux lix reyeb laj Siria. Ut quixbokeb riqßuin chixjunil li nequeßtaklan saß xbêneb lix soldado ut quixye reheb: —¿Ani êre lâex yô chi oquênc chirix lix reyeb laj Israel? chan.
12Jun saß xyânkeb quixye re: —At rey, mâ jun ke yô chi oquênc chirix li rey aßan. Aran cuan li profeta Eliseo ut aßan naxye re li rey chixjunil li nacacßûb ru, usta nayeman chi mukmu saß lâ cuaribâl, chan.
13Lix reyeb laj Siria quixye reheb: —Patzßomak bar cuan li profeta aßan re nak târûk tintakla xchapbal, chan. Ut queßxye re nak li profeta cuan aran Dotán.
14Joßcan nak lix reyeb laj Siria quixtaklaheb lix soldado li nequeßxic chirix cacuây, joß eb ajcuiß li nequeßxic saß carruaje ut eb li nequeßxic chi rokeb. Queßcôeb chiru kßojyîn ut queßxsut li tenamit Dotán.
15Cuulajak chic nak toj ekßela, lix môs lix profeta li Dios quicuacli ut cô chirix cab. Quixqßue retal nak sutsu li tenamit xbaneb li soldado aj Siria. Quirileb lix cacuâyeb ut lix carruaje. Cô saß cab ut quixye re laj Eliseo: —At Kâcuaß, ¿cßaßru takabânu? Osocß ke.—
16Lix profeta li Dios quixye re: —Matxucuac. Kßaxal nabal li teßoquênk chikix lâo chiru li teßoquênk chirix eb aßan, chan.
17Chirix aßan li profeta quitijoc ut quixye: —At Kâcuaß, at inDios, chaqßue taxak chiril lâ cuanquilal, chan. Ut li Dios quixsume lix tij. Nak qui-iloc saß li tzûl li môs, quiril nabaleb li cuanqueb chirix cacuây re xam. Ut quiril ajcuiß nabaleb li carruaje re xam. Sutsu li naßajej cuan cuiß laj Eliseo xbaneb.
18Nak ac oqueb re laj Siria chi pletic saß li tenamit Dotán, li profeta quitijoc ut quixye: —At Kâcuaß, at inDios, cheßmutzßokß ta li xnakß ruheb laj Siria, chan. Ut li Kâcuaß quixsume lix tij ut quixqßueheb chi mutzßocß lix nakßeb ru ut incßaß chic queßiloc.
19Nak incßaß chic queßiloc, li profeta cô riqßuineb ut quixye: —Mâcuaß aßin li be li yôquex chi xic cuiß, chi moco aßin li tenamit li yôquex chixsicßbal. Chinêtâke. Lâin tincßamok be chêru re nak têtau li cuînk li yôquex chixsicßbal, chan. Ut li profeta quixcßameb saß li tenamit Samaria.
20Nak acak xeßoc saß li tenamit Samaria, laj Eliseo quixye re li Dios: —At Kâcuaß, cheßilok ta cuißchic lix nakß ru eb li cuînk aßin, chan. Ut li Kâcuaß quixqßueheb cuißchic chi iloc. Ut queßxqßue retal nak cuanqueb saß li tenamit Samaria.
21Ut lix reyeb laj Israel quirileb laj Siria. Quixye re laj Eliseo: —At Kâcuaß, ¿ma tintakla xcamsinquileb? chan.
22Quichakßoc li profeta ut quixye: —Incßaß tâcamsiheb. ¿Ma nacacamsiheb ta biß li nequeßchapeß chak nak nequexxic chi pletic riqßuin lê chßîchß ut lê tzimaj? Chaqßueheb ban xcua rucßaheb ut tâcanabeb chi sukßîc riqßuin lix reyeb, chan.
23Joßcan nak lix reyeb laj Israel quixtakla xyîbanquil li châbil tzacaêmk chokß reheb. Queßcuaßac ut queßucßac. Chirix chic aßan li rey quixtaklaheb cuißchic riqßuin li rey aran Siria. Ut li rey aßan incßaß chic quixtaklaheb lix soldado chixchßißchßißinquileb laj Israel saß lix naßajeb.
24Mokon chic laj Ben-adad, lix reyeb laj Siria, quixchßutubeb chixjunileb lix soldados. Queßcôeb chixsutbal li tenamit Samaria re teßoc chi pletic riqßuineb.
25Ut xban nak sutsu li tenamit qui-osoß lix tzacaêmkeb saß chixjunil li tenamit. Queßxterkßusi xtzßak chixjunil toj retal queßxcßayi xjolom li bûr chi câcßâl chi tumin plata. Ut ôb chi tumin plata xtzßak li mero libra li pim, li “xcßot mucuy” xcßabaß.
26Saß jun li cutan lix reyeb laj Israel yô chi numecß saß xbên li tzßac li sutsu cuiß li tenamit. Jun li ixk quixjap re ut quixye: —At rey, chinâtenkßa.
27Li rey quixye re: —Cui li Kâcuaß Dios incßaß nacatxtenkßa, ¿chanru nak tatintenkßa lâin? ¿Ma cuan ta biß intrigo ut invino re tinsi âcue?
28¿Cßaßru xacßul? chan li rey. Li ixk quixye re: —At rey, li ixk aßin quixye cue, “Kacamsihak lâ cßulaßal re takatiu. Ut cuulaj takacamsi lin cßulaßal lâin” chan cue.
29Takachik lin cßulaßal ut takatiu. Anakcuan lâin xinye re nak takacamsi li re aßan joß xye cue. Abanan li ixk incßaß naraj xqßuebal. Xmuk ban chiku, chan.
30Quisach xchßôl li rey nak quirabi li cßaßru quixye. Quixpej li rakß ut yô chi bêc saß xbên li tzßac. Ut eb li tenamit li cuanqueb chi nachß queßril nak kßes ru tßicr li cuan chi saß li rakß.
31Li rey quixye: —Aß taxak li Kâcuaß chicamsînk cue cui chiru ajcuiß a cutan aßin incßaß tintakla xsetbal lix cux laj Eliseo li ralal laj Safat.—
32Li rey quixtakla lix takl chixcßambal laj Eliseo. Laj Eliseo chunchu saß rochoch rochbeneb laj cßamol be. Toj mâjiß ajcuiß nacuulac lix takl li rey nak laj Eliseo quixye reheb li cuînk: —Laj camsinel xtakla chak lix takl chixsetbal lin cux. Nak tâcßulûnk têtzßap li puerta chiru ut mêrocsi. Yô ajcuiß chak li rey chi châlc chirix, chan.Toj yô ajcuiß chi âtinac li profeta Eliseo nak lix takl li rey quicuulac riqßuin ut quixye re: —Relic chi yâl li Kâcuaß Dios xtakla li raylal aßin saß kabên. ¿Cßaß aj e nak tincuoybeni re nak li Kâcuaß toxtenkßa? chan.
33Toj yô ajcuiß chi âtinac li profeta Eliseo nak lix takl li rey quicuulac riqßuin ut quixye re: —Relic chi yâl li Kâcuaß Dios xtakla li raylal aßin saß kabên. ¿Cßaß aj e nak tincuoybeni re nak li Kâcuaß toxtenkßa? chan.