Kekchi

Spanish: Reina Valera (1909)

Exodus

13

1Ut li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés:
1Y JEHOVA habló á Moisés, diciendo:
2Têkßaxtesi saß cuukß chixjunileb li xbên ralaleb laj Israel ut têkßaxtesi ajcuiß chixjunileb li xbên raleb li xul. Eb aßan cue lâin, chan.
2Santifícame todo primogénito, cualquiera que abre matriz entre los hijos de Israel, así de los hombres como de los animales: mío es.
3Laj Moisés quixye reheb: —Saß li cutan aßin re li po Abib xcßabaß, li Kâcuaß Dios xexrisi chak saß li tenamit Egipto bar quexcßanjelac cuiß chak chokß rahobtesinbil môs. Rajlal chihab texninkßeîk re xjulticanquil li cutan aßin, ut mêcuaß li caxlan cua li cuan xchßamal.
3Y Moisés dijo al pueblo: Tened memoria de aqueste día, en el cual habéis salido de Egipto, de la casa de servidumbre; pues Jehová os ha sacado de aquí con mano fuerte; por tanto, no comeréis leudado.
4Chijulticokß êre nak riqßuin xnimal xcuanquil li Dios quexrisi chak saß li tenamit aßan.
4Vosotros salís hoy en el mes de Abib.
5Texninkßeîk rajlal chihab saß li po aßin nak cuânkex saß li naßajej li yô cuiß chêcßambal li Kâcuaß Dios. Aßan li châbil naßajej li quiyechißîc reheb lê xeßtônil yucuaß junxil ut têrêchani ajcuiß lâex. Aßan li naßajej cuanqueb cuiß laj cananeo, laj heteo, laj amorreo, laj heveo ut laj jebuseo.
5Y cuando Jehová te hubiere metido en la tierra del Cananeo, y del Hetheo, y del Amorrheo, y del Hebeo, y del Jebuseo, la cual juró á tus padres que te daría, tierra que destila leche y miel, harás esta servicio en aqueste mes.
6Cuukub cutan têcuaß li caxlan cua li mâcßaß xchßamal. Saß xcuuk li cutan tâcuânk li ninkße saß xcßabaß li Kâcuaß Dios re xnimanquil ru.
6Siete días comerás por leudar, y el séptimo día será fiesta á Jehová.
7Cuukub cutan têcuaß li caxlan cua li mâcßaß xchßamal. Incßaß tâcuânk saß êyânk li caxlan cua li nasipoß. Ut incßaß ajcuiß tâcuânk saß lê rochoch li na-oc chokß xchßamal li caxlan cua.
7Por los siete días se comerán los panes sin levadura; y no se verá contigo leudado, ni levadura en todo tu término.
8Ut saß li cutan aßan têye reheb lê ralal êcßajol nak li ninkße li nequebânu, aßan re xjulticanquil nak li Kâcuaß Dios qui-isin chak êre saß li tenamit Egipto.
8Y contarás en aquel día á tu hijo, diciendo: Hácese esto con motivo de lo que Jehová hizo conmigo cuando me sacó de Egipto.
9Li ninkße aßin tâcßanjelak chokß êre re xjulticanquil nak junelic cuânk saß êchßôl li râtin li Dios. Têserakßi ajcuiß li râtin li Dios xban nak riqßuin lix nimal xcuanquilal, li Dios quexrisi chak saß li tenamit Egipto.
9Y serte ha como una señal sobre tu mano, y como una memoria delante de tus ojos, para que la ley de Jehová esté en tu boca; por cuanto con mano fuerte te sacó Jehová de Egipto.
10Rajlal chihab texninkßeîk. Ac chßolchßo cßaßru li cutan texninkßeîk cuiß.
10Por tanto, tú guardarás este rito en su tiempo de año en año.
11Li Kâcuaß Dios texcßam saß li tenamit bar cuanqueb cuiß laj cananeo. Ut lâex têrêchani li naßajej li quixyechißi li Dios reheb lê xeßtônil yucuaß junxilaj ut quixyechißi ajcuiß êre lâex.
11Y cuando Jehová te hubiere metido en la tierra del Cananeo, como te ha jurado á ti y á tus padres, y cuando te la hubiere dado,
12Nak cuânkex aran lâex têkßaxtesi saß rukß li Dios li xbên êralal. Ut têkßaxtesi ajcuiß re chixjunil li xbên raleb lê quetômk li têlom.
12Harás pasar á Jehová todo lo que abriere la matriz, asimismo todo primerizo que abriere la matriz de tus animales: los machos serán de Jehová.
13Li xbên raleb li bûr, carner têqßue chokß rûchil. Cui incßaß têqßue rûchil, tento nak têtok xcux li chßina bûr. Ut tento ajcuiß nak têmayeja junak xul chokß rûchil li xbên êralal.
13Mas todo primogénito de asno redimirás con un cordero; y si no lo redimieres, le degollarás: asimismo redimirás todo humano primogénito de tus hijos.
14Mokon chic lê ralal êcßajol teßxpatzß êre cßaßru xyâlal li nequebânu. Lâex têye reheb, “Nakabânu aßin re xjulticanquil nak riqßuin xnimal xcuanquilal li Dios corisi chak saß li tenamit Egipto bar cocuan cuiß chak chokß rahobtesinbil môs.
14Y cuando mañana te preguntare tu hijo, diciendo: ¿Qué es esto? decirle has: Jehová nos sacó con mano fuerte de Egipto, de casa de servidumbre;
15Laj faraón quixcacuubresi xchßôl ut incßaß coxcanab chi êlc saß li tenamit Egipto. Ut li Kâcuaß Dios quixqßueheb chi câmc chixjunileb li xbên ralaleb laj Egipto. Quixqßueheb ajcuiß chi câmc li xbên ral li quetômk. Re xjulticanquil li xbânu li Dios, lâin ninmayeja chiru li Dios li xbên raleb lin xul. Ut tinqßue chokß rûchil li xbên cualal”, chaßkex reheb lê ralal êcßajol.
15Y endureciéndose Faraón en no dejarnos ir, Jehová mató en la tierra de Egipto á todo primogénito, desde el primogénito humano hasta el primogénito de la bestia: y por esta causa yo sacrifico á Jehová todo primogénito macho, y redimo todo primogénito de mi
16Li ninkße aßan tâcßanjelak êre re xjulticanquil nak junelic cuânk saß êchßôl li râtin li Dios xban nak riqßuin lix nimal xcuanquil li Dios quexrisi chak Egipto, chan laj Moisés.
16Serte ha, pues, como una señal sobre tu mano, y por una memoria delante de tus ojos; ya que Jehová nos sacó de Egipto con mano fuerte.
17Nak laj faraón quixcanabeb chi xic laj Israel, nachß raj li be li nanumeß saß xtenamiteb laj filisteo, aban li Dios incßaß quixcßameb aran. Quixye li Dios: —Mâre teßpletik eb laj filisteo riqßuineb laj Israel ut mâre tâchßinâk xchßôleb ut teßxic cuißchic xcaß sut Egipto, chan.
17Y luego que Faraón dejó ir al pueblo, Dios no los llevó por el camino de la tierra de los Filisteos, que estaba cerca; porque dijo Dios: Que quizá no se arrepienta el pueblo cuando vieren la guerra, y se vuelvan á Egipto:
18Li Dios quixcßameb aßan saß li chaki chßochß saß xjayal li palau Mar Rojo xcßabaß. Nequeßtzololnac nak queßel chi junjûnk chßûtal saß li tenamit Egipto.
18Mas hizo Dios al pueblo que rodease por el camino del desierto del mar Bermejo. Y subieron los hijos de Israel de Egipto armados.
19Laj Moisés quixcßam xbakel li camenak José chirixeb nak queßcôeb. Quicßameß xbakel xban nak junxilaj laj José quixye reheb li ralal xcßajol: —Chi yâl li Kâcuaß Dios texrisi saß li tenamit aßin. Têcßam lin bakel chêrix nak tex-êlk arin, chan.
19Tomó también consigo Moisés los huesos de José, el cual había juramentado á los hijos de Israel, diciendo: Dios ciertamente os visitará, y haréis subir mis huesos de aquí con vosotros.
20Ut nak queßel saß li naßajej Sucot xcßabaß, queßcôeb toj saß li naßajej Etam li cuan chire li chaki chßochß.
20Y partidos de Succoth, asentaron campo en Etham, á la entrada del desierto.
21Cuan nak queßbêc chi kßek chi cutan. Chiru li cutan li Kâcuaß Dios quicßamoc be chiruheb riqßuin jun chok ut chiru li kßojyîn quicßamoc be riqßuin jun xam saß choxa re xcutanobresinquil ruheb lix beheb.Li chok ut li xam cuan chi junelic. Incßaß napaltoß chi cßamoc be chiruheb.
21Y Jehová iba delante de ellos de día en una columna de nube, para guiarlos por el camino; y de noche en una columna de fuego para alumbrarles; á fin de que anduviesen de día y de noche.
22Li chok ut li xam cuan chi junelic. Incßaß napaltoß chi cßamoc be chiruheb.
22Nunca se partió de delante del pueblo la columna de nube de día, ni de noche la columna de fuego.