Kekchi

Spanish: Reina Valera (1909)

Exodus

21

1Aßan aßin li chakßrab li tento teßxbânu li tenamit:
1Y ESTOS son los derechos que les propondrás.
2Cui teßxlokß junak xmôseb, cuakib chihab ajcuiß tâcßanjelak chiruheb. Saß li xcuuk chihab libre chic tâcanâk ut incßaß tento tixtoj li relic.
2Si comprares siervo hebreo, seis años servirá; mas al séptimo saldrá horro de balde.
3Cui xjunes tâoc riqßuineb, xjunes ajcuiß tâêlk. Ut cui cuan rixakil nak tâoc, tixcßam chirix li rixakil joßqueb ajcuiß li ralal xcßajol.
3Si entró solo, solo saldrá: si tenía mujer, saldrá él y su mujer con él.
4Abanan cui lix patrón tâqßuehok rixakil ut cui cuan xcocßal riqßuin li ixk aßan, tento teßcanâk riqßuin lix patrón lix cocßal rochben li rixakil. Ut li cuînk tâxic xjunes.
4Si su amo le hubiere dado mujer, y ella le hubiere parido hijos ó hijas, la mujer y sus hijos serán de su amo, y él saldrá solo.
5Cui ut li lokßbil môs naxye: “Lâin ninra lin patrón ut ninra li cuixakil joß eb ajcuiß lin cocßal. Incßaß nacuaj xic”,
5Y si el siervo dijere: Yo amo á mi señor, á mi mujer y á mis hijos, no saldré libre:
6li patrón tixcßam lix môs riqßuin laj rakol âtin. Aran teßxxakab li môs chiru li puerta malaj chiru li cheß li cuan chire li puerta. Ut tixhop lix xic riqßuin jun li chßîchß kßes rußuj. Aßan retalil nak tâcanâk chokß xmôs chi junaj cua.
6Entonces su amo lo hará llegar á los jueces, y harále llegar á la puerta ó al poste; y su amo le horadará la oreja con lesna, y será su siervo para siempre.
7Ut cui ani tixcßayi lix rabin chokß lokßbil môs, li xkaßal aßan incßaß chic tâêlk libre joß nak nequeßel li môs cuînk.
7Y cuando alguno vendiere su hija por sierva, no saldrá como suelen salir los siervos.
8Cui lix patrón incßaß naraj tixcßam chokß rixakil xban nak incßaß nacuulac chiru, tento tixqßue xlesêns re nak jalan tâlokßok re. Abanan incßaß naru tixcßayi reheb li jalaneb xtenamit.
8Si no agradare á su señor, por lo cual no la tomó por esposa, permitirle ha que se rescate, y no la podrá vender á pueblo extraño cuando la desechare.
9Cui ut lix patrón tixsumub li xkaßal riqßuin li ralal, tento nak tixra li xkaßal joß nak naxra lix rabin.
9Mas si la hubiere desposado con su hijo, hará con ella según la costumbre de las hijas.
10Ut cui li cuînk aßan tixcßam jalan chic ixk chokß rixakil, tento nak tixqßue rakß ut tixqßue xcua li rixakil li quixcßam xbên cua, ut tento ajcuiß nak tâcuânk riqßuin.
10Si le tomare otra, no disminuirá su alimento, ni su vestido, ni el débito conyugal.
11Cui li cuînk aßan incßaß tixbânu li oxib li naxye saß li chakßrab aßin, li ixk tâcanâk libre ut mâ jun centavo tixtoj.
11Y si ninguna de estas tres cosas hiciere, ella saldrá de gracia sin dinero.
12Li ani tixsacß ras rîtzßin, toj retal tixcamsi, tento nak tâcamsîk ajcuiß aßan.
12El que hiriere á alguno, haciéndole así morir, él morirá.
13Li ani naxcamsi junak chi incßaß yal naraj xchßôl, nacam ban xban nak joßcan naraj li Dios, li jun aßan naru tâcolekß. Abanan lâin tinyehok re bar cuan li tenamit tâxic cuiß xcolbal rib.
13Mas el que no armó asechanzas, sino que Dios lo puso en sus manos, entonces yo te señalaré lugar al cual ha de huir.
14Cui cuan junak yô xjoskßil saß xbên li ras rîtzßin ut cui tixcamsi chi yal târaj xchßôl, li jun aßan tâsiqßuekß toj retal teßxtau. Usta cuan chak saß lin artal, teßrisi chak ut teßxcamsi.
14Además, si alguno se ensoberbeciere contra su prójimo, y lo matare con alevosía, de mi altar lo quitarás para que muera.
15Li ani tixsacß xnaß xyucuaß, aßan tento tâcamsîk.
15Y el que hiriere á su padre ó á su madre, morirá.
16Joßcan ajcuiß li ani târelkßa junak ras rîtzßin, usta ac xcßayi jalan aj e, malaj ut toj cuânk riqßuin, aßan tento ajcuiß tâcamsîk.
16Asimismo el que robare una persona, y la vendiere, ó se hallare en sus manos, morirá.
17Ut li ani tixmajecua xnaß xyucuaß, aßan tento tâcamsîk.
17Igualmente el que maldijere á su padre ó á su madre, morirá.
18Cui cuanqueb cuib li cuînk yôkeb chi pletic ut mâre li jun tixqßue chi pec li jun chic, malaj ut chi rukß, abanan incßaß tâcâmk li tâsaqßuekß, tâyajêrk ban xban li saqßuecß.
18Además, si algunos riñeren, y alguno hiriere á su prójimo con piedra ó con el puño, y no muriere, pero cayere en cama;
19Cui tâcuaclîk ut tâbêk cuißchic, usta riqßuin xukß, tâcanâk libre li quisacßoc re. Abanan tento tixtoj lix banbal li quixsacß ut tixtoj ajcuiß jarub cutan incßaß xcßanjelac.
19Si se levantare y anduviere fuera sobre su báculo, entonces será el que le hirió absuelto: solamente le satisfará lo que estuvo parado, y hará que le curen.
20Cui junak patrón tixsacß riqßuin cheß lix lokßbil môs cuînk malaj lix lokßbil môs ixk, ut tâcâmk saß rukß, tento nak li patrón tixtoj xmâc.
20Y si alguno hiriere á su siervo ó á su sierva con palo, y muriere bajo de su mano, será castigado:
21Abanan cui toj yoßyôk jun malaj cuib cutan chic li môs, li patrón incßaß tâqßuehekß chixtojbal lix mâc xban nak xmôs ajcuiß li quixsacß.
21Mas si durare por un día ó dos, no será castigado, porque su dinero es.
22Cui cuanqueb cuib li cuînk yôkeb chi pletic ut teßxtochß junak yaj aj ixk, ut li ixk aßan tânumekß lix yajel xban nak quitochßeß, abanan incßaß tâcâmk li ixk, tento nak teßxtoj li joß nimal li tixpatzß li bêlomej rochben laj rakol âtin.
22Si algunos riñeren, é hiriesen á mujer preñada, y ésta abortare, pero sin haber muerte, será penado conforme á lo que le impusiere el marido de la mujer y juzgaren los árbitros.
23Abanan cui li ixk tâcâmk, tento nak teßcamsîk ajcuiß li queßtochßoc re.
23Mas si hubiere muerte, entonces pagarás vida por vida,
24Li ani târisi xnakß ru li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß li xnakß ru aßan. Ut li ani târisi ruch re li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß li ruch re aßan. Ut li ani târisi li rukß li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß li rukß aßan. Ut li ani târisi li rok li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß li rok aßan.
24Ojo por ojo, diente por diente, mano por mano, pie por pie,
25Li ani tixcßat ras rîtzßin, tâcßatekß ajcuiß aßan. Ut li ani tixyocß ras rîtzßin, tâyoqßuekß ajcuiß aßan. Ut li ani tixsacß ras rîtzßin, tâsaqßuekß ajcuiß aßan.
25Quemadura por quemadura, herida por herida, golpe por golpe.
26Cui junak patrón tixsacß xnakß ru lix lokßbil môs cuînk malaj ut lix lokßbil môs ixk ut cui tixsach junak lix nakß ru li môs xban, tento nak li patrón târisi libre li môs aßan yal xban nak quixsach jun li xnakß ru.
26Y cuando alguno hiriere el ojo de su siervo, ó el ojo de su sierva, y lo entortare, darále libertad por razón de su ojo.
27Cui junak patrón tixsacß saß re lix lokßbil môs cuînk malaj ut lix lokßbil môs ixk, ut cui târisi junak li ruch re xban, tento nak li patrón târisi libre li môs aßan yal xban nak quirisi jun li ruch re.
27Y si sacare el diente de su siervo, ó el diente de su sierva, por su diente le dejará ir libre.
28Cui junak bôyx tixxekß junak cuînk malaj ut junak ixk ut xban aßan tâcâmk, li bôyx aßan tento tâcamsîk chi pec ut lix tibel incßaß tâtißekß. Laj êchal re libre tâcanâk.
28Si un buey acorneare hombre ó mujer, y de resultas muriere, el buey será apedreado, y no se comerá su carne; mas el dueño del buey será absuelto.
29Abanan cui ac cßaynak chi xekßoc li bôyx ut ac quiyeheß resil re laj êchal re abanan incßaß naxbacß, cui li bôyx aßan naxcamsi junak cuînk malaj junak ixk, li bôyx tâcamsîk chi pec ut tâcamsîk ajcuiß laj êchal re.
29Pero si el buey era acorneador desde ayer y antes de ayer, y á su dueño le fué hecho requerimiento, y no lo hubiere guardado, y matare hombre ó mujer, el buey será apedreado, y también morirá su dueño.
30Cui laj rakol âtin tixye nak naru tixtoj re nak incßaß tâcamsîk, tento nak tixtoj li joß nimal tâpatzßekß re, re xcolbal rix lix yußam.
30Si le fuere impuesto rescate, entonces dará por el rescate de su persona cuanto le fuere impuesto.
31Ut joßcan ajcuiß tâuxmânk cui li bôyx naxxekß junak ralal malaj ut junak xrabin laj êchal re.
31Haya acorneado hijo, ó haya acorneado hija, conforme á este juicio se hará con él.
32Ut cui li bôyx tixxekß junak lokßbil môs cuînk malaj ut jun lokßbil môs ixk, tento nak laj êchal re li bôyx tixtoj lajêb xcaßcßâl chi tumin plata re lix patrón li môs li tâxekßekß. Ut li bôyx tâcamsîk chi pec.
32Si el buey acorneare siervo ó sierva, pagará treinta siclos de plata su señor, y el buey será apedreado.
33Li ani naxbec junak li jul ut incßaß naxtzßap, malaj ut naxcanab chi teto li ac becbil, ut cui junak li bûr malaj junak li bôyx tâtßanekß chi saß,
33Y si alguno abriere hoyo, ó cavare cisterna, y no la cubriere, y cayere allí buey ó asno,
34tento nak laj êchal re li jul tâtojok re li xul li xtßaneß saß jul. Ut li xul camenak tâcanâk chokß re.
34El dueño de la cisterna pagará el dinero, resarciendo á su dueño, y lo que fue muerto será suyo.
35Cui junak bôyx tixxekß xbôyx jalan chic ut tixcamsi, tento nak tâcßayîk li bôyx li xxekßoc ut teßxjach saß xyi lix tzßak. Ut teßxjach ajcuiß saß xyi li bôyx li quicamsîc.Abanan cui nanauman nak ac cßaynak chi xekßoc li bôyx ut laj êchal re incßaß naxbacß, tento nak laj êchal re tixqßue junak rêkaj yoßyo ut li bôyx camenak tâcanâk chokß re.
35Y si el buey de alguno hiriere al buey de su prójimo, y éste muriere, entonces venderán el buey vivo, y partirán el dinero de él, y también partirán el muerto.
36Abanan cui nanauman nak ac cßaynak chi xekßoc li bôyx ut laj êchal re incßaß naxbacß, tento nak laj êchal re tixqßue junak rêkaj yoßyo ut li bôyx camenak tâcanâk chokß re.
36Mas si era notorio que el buey era acorneador de ayer y antes de ayer, y su dueño no lo hubiere guardado, pagará buey por buey, y el muerto será suyo.