1Cui ani târelkßa junak bôyx malaj ut junak carner, ut tixcamsi malaj ut tixcßayi, aßan tento nak tixqßue ôb chi bôyx chokß rêkaj li jun li xrelkßa malaj ut tixqßue câhib chi carner chokß rêkaj li jun li xrelkßa.
1CUANDO alguno hurtare buey ú oveja, y le degollare ó vendiere, por aquel buey pagará cinco bueyes, y por aquella oveja cuatro ovejas.
2Cui laj êlkß tâtaßekß chiru kßojyîn nak yôk chi elkßac, ut cui saß li hônal aßan tâcamsîk, li ani tâcamsînk re, tâcanâk chi mâcßaß xmâc.
2Si el ladrón fuere hallado forzando una casa, y fuere herido y muriere, el que le hirió no será culpado de su muerte.
3Abanan cui ac xcutanoß nak tâtaßekß laj êlkß ut tâcamsîk, li ani tâcamsînk re tento nak tixtoj xmâc. Cui laj êlkß incßaß nacamsîc, tento nak tixqßue rêkaj li joß qßuial ac xrelkßa. Abanan cui laj êlkß mâcßaß xtumin, tento nak tâcßayîk aßan re xtojbal li joß qßuial ac xrelkßa.
3Si el sol hubiere sobre él salido, el matador será reo de homicidio: el ladrón habrá de restituir cumplidamente; si no tuviere, será vendido por su hurto.
4Ut cui teßxtau li xul chi yoßyo riqßuin, li ac xrelkßa usta bôyx, malaj ut bûr, malaj ut carner, tento tixqßue rêkaj cuib sut xqßuial chiru li ac xrelkßa.
4Si fuere hallado con el hurto en la mano, sea buey ó asno ú oveja vivos, pagará el duplo.
5Cui ani tixcanab lix quetômk chi xic chi cuaßac yalak bar, ut cui lix quetômk tixsach chak li acuîmk jalan aj e, tento nak laj êchal re li quetômk tixqßue rêkaj riqßuin li racuîmk aßan, li kßaxal châbil.
5Si alguno hiciere pacer campo ó viña, y metiere su bestia, y comiere la tierra de otro, de lo mejor de su tierra y de lo mejor de su viña pagará.
6Cui junak yô chi cßatoc ut saß xcßatbal li qßuix naxhel rib li xam ut naxtau li acuîmk jalan aj e li ac sicßbil malaj chixjunil li aubil aran, li ani tâqßuehok re li xam tento tixtoj re laj êchal re li acuîmk li joß qßuial xcßat.
6Cuando rompiere un fuego, y hallare espinas, y fuere quemado montón, ó haza, ó campo, el que encendió el fuego pagará lo quemado.
7Cui ani tixqßue tumin malaj li cßaßak chic re ru terto xtzßak chi xoquecß riqßuin junak li ras rîtzßin ut li ani tâxocok re tâelkßâk chiru saß li rochoch, cui teßxtau laj êlkß, tento tixtoj cuib sut xqßuial chiru li ac xrelkßa.
7Cuando alguno diere á su prójimo plata ó alhajas á guardar, y fuere hurtado de la casa de aquel hombre, si el ladrón se hallare, pagará el doble.
8Abanan cui incßaß teßxtau laj êlkß tento nak tâcßamekß riqßuin laj rakol âtin laj êchal cab re nak aran tâtzßilekß âtin chirix re rilbal ma aßan li qui-elkßan re malaj incßaß.
8Si el ladrón no se hallare, entonces el dueño de la casa será presentado á los jueces, para ver si ha metido su mano en la hacienda de su prójimo.
9Riqßuin chixjunil li chßaßajquilal joßcaßin, usta chirix bôyx, malaj bûr, malaj carner, malaj tßicr, malaj chirix cßaßak chic re ru qui-elkßâc, cui junak tixye: “aßin cue lâin”, tento nak teßxic xcaßbichaleb riqßuin laj rakol âtin re nak tâtzßilekß âtin chirixeb. Ut laj rakol âtin tixye ani cuan xmâc. Li ani cuan xmâc, aßan tâtojok re li jun chic cuib sut xqßuial li quisach.
9Sobre todo negocio de fraude, sobre buey, sobre asno, sobre oveja, sobre vestido, sobre toda cosa perdida, cuando uno dijere: Esto es mío, la causa de ambos vendrá delante de los jueces; y el que los jueces condenaren, pagará el doble á su prójimo.
10Cui ani tixqßue junak xbûr malaj xbôyx, malaj xcarner, malaj cßaßak chic re ru chi xulil, chi xoquecß riqßuin junak li ras rîtzßin, ut cui tâcâmk malaj ut tâyoqßuekß malaj ut tâelkßâk chiru chi mâ ani tâilok re,
10Si alguno hubiere dado á su prójimo asno, ó buey, ú oveja, ó cualquier otro animal á guardar, y se muriere ó se perniquebrare, ó fuere llevado sin verlo nadie;
11tento nak li jun li quicanabâc cuiß li xul tixye li juramento saß incßabaß lâin li Kâcuaß Dios chiru laj êchal re nak aßan incßaß xcheß. Ut tento nak tâcßojlâk xchßôl laj êchal re lix xul riqßuin li âtin aßan. Ut li jun chic incßaß tâtojok.
11Juramento de Jehová tendrá lugar entre ambos de que no echó su mano á la hacienda de su prójimo: y su dueño lo aceptará, y el otro no pagará.
12Abanan cui tâelkßâk li xul chiru xban nak incßaß yôk chirilbal chi us, tento nak tixtoj re laj êchal re.
12Mas si le hubiere sido hurtado, resarcirá á su dueño.
13Ut cui li xul tâtißekß xban junak joskß aj xul, tento nak tixcßam lix bakel re nak laj êchal re tixpâb nak xul quitißoc re. Ut incßaß tento nak tixtoj re laj êchal re.
13Y si le hubiere sido arrebatado por fiera, traerle ha testimonio, y no pagará lo arrebatado.
14Cui ani tixtoßoni junak li xul ut mâre tâcâmk malaj ut tâtochßekß chiru chi mâ anihak laj êchal re, tento nak tixtoj chiru laj êchal re li xul li xtoßoni.
14Pero si alguno hubiere tomado prestada bestia de su prójimo, y fuere estropeada ó muerta, ausente su dueño, deberá pagar la.
15Abanan cui cuânk laj êchal re nak tâcâmk li xul, li xtoßonin re incßaß tento tixtoj. Ut cui ac tojbil li xtoßoninquil, caßaj cuiß aßan tixcßul laj êchal re.
15Si el dueño estaba presente, no la pagará. Si era alquilada, él vendrá por su alquiler.
16Cui junak cuînk tixbatzßune junak xkaßal mâjiß cuanjenak riqßuin cuînk, li cuînk aßan tento tixqßue re lix naß xyucuaß li xkaßal li joß qßuial tento tixqßue ut tâsumlâk riqßuin li xkaßal aßan.
16Y si alguno engañare á alguna doncella que no fuere desposada, y durmiere con ella, deberá dotarla y tomarla por mujer.
17Ut cui li yucuaßbej incßaß târaj xqßuebal li xkaßal re, tento ajcuiß nak li cuînk tixtoj li joß qßuial natojman chirixeb li xkaßal li toj mâjiß cuanjenakeb riqßuin cuînk.
17Si su padre no quisiere dársela, él le pesará plata conforme al dote de las vírgenes.
18Incßaß tâcanabâk chi yoßyo li ani natûlac.
18A la hechicera no dejarás que viva.
19Li ani tixchßic rib riqßuin xul, tento tâcamsîk.
19Cualquiera que tuviere ayuntamiento con bestia, morirá.
20Li ani tâmayejak chiruheb li jalanil dios, ut cui incßaß tixqßue lix mayej re li tzßakal Dios, aßan tento tâcamsîk.
20El que sacrificare á dioses, excepto á sólo Jehová, será muerto.
21Mêbalakßiheb li jalaneb xtenamit chi moco têbânu raylal reheb, xban nak jalan ajcuiß êtenamit lâex nak quexcuan chak saß li tenamit Egipto.
21Y al extranjero no engañarás, ni angustiarás, porque extranjeros fuisteis vosotros en la tierra de Egipto.
22Mêrahobtesiheb li xmâlcaßan chi moco li mâcßaß xnaß xyucuaßeb.
22A ninguna viuda ni huérfano afligiréis.
23Cui lâex têrahobtesiheb, lâin tincuabi nak teßxtzßâma xtenkßanquileb cue.
23Que si tú llegas á afligirle, y él á mí clamare, ciertamente oiré yo su clamor;
24Ut lâin tinjoskßokß saß êbên ut texinqßue chi camsîc riqßuin chßîchß. Lê cocßal teßcanâk chi mâcßaß chic xyucuaßeb ut lê rixakil xmâlcaßan chic teßcanâk.
24Y mi furor se encenderá, y os mataré á cuchillo, y vuestras mujeres serán viudas, y huérfanos vuestros hijos.
25Cui têqßue tumin chi toß re junak li nebaß li cuanqueb saß êyânk, incßaß têbânu joß nequeßxbânu li nequeßtoßonin tumin. Incßaß têpatzß ral li tumin li têtoßoni.
25Si dieres á mi pueblo dinero emprestado, al pobre que está contigo, no te portarás con él como logrero, ni le impondrás usura.
26Cui têcßul chi prenda li tßicr li naxtzßap cuiß rib lê ras êrîtzßin, tento têkßaxtesi cuißchic re lix tßicr nak tâecuûk,
26Si tomares en prenda el vestido de tu prójimo, á puestas del sol se lo volverás:
27xban nak caßaj cuiß aßan li tßicr li naxtzßap cuiß rib. ¿Chanru nak tixtzßap rib nak tâoc chi cuârc chi mâcßaß lix tßicr? Nak tixtzßâma xtenkßanquil cue, lâin tincuabi xban nak lâin nin-uxtânan u.
27Porque sólo aquello es su cubierta, es aquel el vestido para cubrir sus carnes, en el que ha de dormir: y será que cuando él á mí clamare, yo entonces le oiré, porque soy misericordioso.
28Mêhob li nequeßrakoc âtin saß êbên chi moco chetzßektâna li nataklan saß lê tenamit.
28No denostarás á los jueces, ni maldecirás al príncipe de tu pueblo.
29Rajlal têmayeja cue li xbên u lê racuîmk joß ajcuiß li xyaßal li ru lê uvas. Ut têkßaxtesi ajcuiß cue li xbên lê ralal.
29No dilatarás la primicia de tu cosecha, ni de tu licor, me darás el primogénito de tus hijos.
30Joßcan ajcuiß têbânu riqßuin li xbên ral lê cuacax ut riqßuin li xbên ral lê carner. Cuukub cutan teßcuânk riqßuin lix naß ut saß lix cuakxak cutan têkßaxtesi cue lâin.Lâex lin tenamit. Joßcan nak chexcuânk saß santilal ut mêtiu xtibel li xul li nacamsîc xbaneb li joskß aj xul li cuanqueb saß qßuicheß. Qßuehomak ban chixtiuheb li tzßiß.
30Así harás con el de tu buey y de tu oveja: siete días estará con su madre, y al octavo día me lo darás.
31Lâex lin tenamit. Joßcan nak chexcuânk saß santilal ut mêtiu xtibel li xul li nacamsîc xbaneb li joskß aj xul li cuanqueb saß qßuicheß. Qßuehomak ban chixtiuheb li tzßiß.
31Y habéis de serme varones santos: y no comeréis carne arrebatada de las fieras en el campo; á los perros la echaréis.