1Mêye ticßtiß chirix lê ras êrîtzßin chi moco chex-oquênc chixtenkßanquil li incßaß useb xnaßleb riqßuin xyebal ticßtiß.
1NO admitirás falso rumor. No te concertarás con el impío para ser testigo falso.
2Usta chixjunileb li tenamit yôkeb xbânunquil li mâusilal, abanan mêbânu êre lâex. Nak texbokekß chiru laj rakol âtin, mêye ticßtiß usta lix qßuial li cuanqueb aran teßticßtißik. Chebânu ban saß tîquilal.
2No seguirás á los muchos para mal hacer; ni responderás en litigio inclinándote á los más para hacer agravios;
3Chi moco junak nebaß checol rix cui incßaß us li yô chixbânunquil.
3Ni al pobre distinguirás en su causa.
4Cui têtau li bôyx li quisach chiru li xicß na-iloc êre, têcßam ut toxêkßaxtesi chak re.
4Si encontrares el buey de tu enemigo ó su asno extraviado, vuelve á llevárselo.
5Cui têtau lix bûr li xicß na-iloc êre xtßaneß saß be rubel li rîk, mêcanab chi joßcan. Chetenkßa ban chixcuaclesinquil.
5Si vieres el asno del que te aborrece caído debajo de su carga, ¿le dejarás entonces desamparado? Sin falta ayudarás con él á levantarlo.
6Chetenkßaheb li nebaß re nak us teßêlk nak târakekß âtin saß xbêneb, ut mêcanab xjuneseb.
6No pervertirás el derecho de tu mendigo en su pleito.
7Cherisihak ban êrib saß xyânkeb li nequeßticßtißic ut incßaß têqßue chi camsîc li tîc xchßôl li mâcßaß xmâc xban nak lâin tinye nak li incßaß useb xnaßleb, aßan cuanqueb xmâc.
7De palabra de mentira te alejarás, y no matarás al inocente y justo; porque yo no justificaré al impío.
8Nak texrakok âtin, incßaß texcßuluk tumin. Li ani natuminâc ru incßaß narakoc âtin saß tîquilal xban nak incßaß chic narabi li cßaßru nequeßxye li mâcßaßeb xmâc.
8No recibirás presente; porque el presente ciega á los que ven, y pervierte las palabras justas.
9Mêrahobtesiheb li jalaneb xtenamit. Lâex ac nequenau chanru li cuânc saß jalan tenamit xban nak jalan ajcuiß lê tenamit lâex nak quexcuan chak Egipto.
9Y no angustiarás al extranjero: pues vosotros sabéis cómo se halla el alma del extranjero, ya que extranjeros fuisteis en la tierra de Egipto.
10Cuakib chihab ajcuiß tex-âuk saß lê chßochß ut têxoc li ru lê racuîmk.
10Seis años sembrarás tu tierra, y allegarás su cosecha:
11Abanan saß xcuuk li chihab têcanab chi hilânc li chßochß ut mêxoc li na-el yal xjunes re nak târûk teßtzacânk li nebaß li cuanqueb saß lê tenamit, ut re ajcuiß nak teßcuaßak eb li xul li cuanqueb saß cßalebâl. Joßcan ajcuiß têbânu riqßuin li acuîmk uvas ut olivos.
11Mas el séptimo la dejarás vacante y soltarás, para que coman los pobres de tu pueblo; y de lo que quedare comerán las bestias del campo; así harás de tu viña y de tu olivar.
12Chiru cuakib cutan têbânu li joß qßuial lê cßanjel li têraj xbânunquil. Ut saß xcuuk li cutan texhilânk, lâex joß ajcuiß lê bôyx, ut lê bûr. Ut teßhilânk ajcuiß lê môs joßqueb ajcuiß li jalan xtenamit li cuan êriqßuin.
12Seis días harás tus negocios, y al séptimo día holgarás, á fin que descanse tu buey y tu asno, y tome refrigerio el hijo de tu sierva, y el extranjero.
13Chebânu chixjunil li xinye êre. Incßaß têlokßoni li jalanil dios chi moco têpatzß xcßabaßeb.
13Y en todo lo que os he dicho seréis avisados. Y nombre de otros dioses no mentaréis, ni se oirá de vuestra boca.
14Oxib sut saß li chihab texninkßeîk re xqßuebal inlokßal.
14Tres veces en el año me celebraréis fiesta.
15Chebânu li ninkße nak têcuaß li caxlan cua chi mâcßaß xchßamal. Cuukub cutan têcuaß li caxlan cua li mâcßaß xchßamal. Têbânu joß quinye êre. Têbânu saß li po Abib xcßabaß xban nak aßan li po nak quex-el chak saß li tenamit Egipto. Mâ jun tâoquênk saß li ninkße aßan chi incßaß tixcßam xmayej saß lin templo.
15La fiesta de los ázimos guardarás: Siete días comerás los panes sin levadura, como yo te mandé, en el tiempo del mes de Abib; porque en él saliste de Egipto: y ninguno comparecerá vacío delante de mí:
16Li xcab li ninkße li têbânu, aßan nak têsicß li xbên ru lê racuîmk li nequerau saß lê chßochß. Ut li rox li ninkße li têbânu, aßan saß rosoßjic li chihab nak têxoc chixjunil li ru lê racuîmk li na-el saß lê chßochß.
16También la fiesta de la siega, los primeros frutos de tus labores que hubieres sembrado en el campo; y la fiesta de la cosecha á la salida del año, cuando habrás recogido tus labores del campo.
17Saß li oxib chi ninkße aßin li têbânu chiru li jun chihab, tento nak chixjunileb li cuînk teßxic saß li templo chinlokßoninquil lâin li Kâcuaß Dios.
17Tres veces en el año parecerá todo varón tuyo delante del Señor Jehová.
18Nak têmayeja li xul, incßaß têqßue li quicß riqßuin li caxlan cua cuan xchßamal. Chi moco li xêb târûk têcanab chokß re cuulaj.
18No ofrecerás con pan leudo la sangre de mi sacrificio, ni el sebo de mi víctima quedará de la noche hasta la mañana.
19Têsicß li xbên ru lê racuîmk li kßaxal châbil. Aßan li têcßam saß lin templo lâin li Kâcuaß lê Dios. Ut incßaß têchik xtibel li chßina chibât saß xyaßal lix tuß lix naß.
19Las primicias de los primeros frutos de tu tierra traerás á la casa de Jehová tu Dios. No guisarás el cabrito con la leche de su madre.
20Li Dios quixye: —Lâin tintakla lin ángel chi cßamoc be chêru. Aßan tâilok êre toj retal texcuulak saß li naßajej li ac xincßûb chokß êre.
20He aquí yo envío el Angel delante de ti para que te guarde en el camino, y te introduzca en el lugar que yo he preparado.
21Chex-abînk chiru ut chebânu li cßaßru naxye. Mêkßetkßeti êrib chiru xban nak aßan incßaß tixcuy êmâc. Li cßaßru tixbânu aßan, tixbânu saß incßabaß lâin.
21Guárdate delante de él, y oye su voz; no le seas rebelde; porque él no perdonará vuestra rebelión: porque mi nombre está en él.
22Cui lâex têrabi li cßaßru naxye êre ut têbânu chi tzßakal li cßaßru xinye lâin, lâin xicß teßcuil li xicß nequeßiloc êre. Ut tinbânu raylal reheb li nequeßxbânu raylal êre lâex.
22Pero si en verdad oyeres su voz, é hicieres todo lo que yo te dijere, seré enemigo á tus enemigos, y afligiré á los que te afligieren.
23Lin ángel tâcßamok be chêru toj retal texcuulak saß li naßajej li cuanqueb cuiß eb laj amorreo, eb laj heteo, eb laj ferezeo, eb laj cananeo, eb laj heveo, joß eb ajcuiß laj jebuseo. Lâin tinsach ruheb aßan.
23Porque mi Angel irá delante de ti, y te introducirá al Amorrheo, y al Hetheo, y al Pherezeo, y al Cananeo, y al Heveo, y al Jebuseo, á los cuales yo haré destruir.
24Ut mêcuikßib êrib chiru lix yîbanbil dios eb aßan, chi moco chexcßanjelak chiruheb. Mêbânu joß nequeßxbânu eb aßan. Têjucß ban lix yîbanbil dios ut têsach ruheb chi junaj cua.
24No te inclinarás á sus dioses, ni los servirás, ni harás como ellos hacen; antes los destruirás del todo, y quebrantarás enteramente sus estatuas.
25Chexcßanjelak ban chicuu, lâin li Kâcuaß lê Dios. Ut lâin texcuosobtesi ut tinqßue lê cua êrucßa. Ut incßaß texinqßue chi yajêrc.
25Mas á Jehová vuestro Dios serviréis, y él bendecirá tu pan y tus aguas; y yo quitaré toda enfermedad de en medio de ti.
26Lâin tincuosobtesiheb li ixk saß lê tenamit. Chixjunileb teßqßuiresînk ut mâ jun li yaj aj ixk tânumekß lix yajeleb. Ut tinqßue chi najtocß ru lê yußam.
26No habrá mujer que aborte, ni estéril en tu tierra; y yo cumpliré el número de tus días.
27Lâin tinqßueheb chixjapbal reheb xbaneb xxiu li tenamit li texnumekß cuiß. Ut teßêlelik li xicß nequeßiloc êre chêru lâex.
27Yo enviaré mi terror delante de ti, y consternaré á todo pueblo donde tú entrares, y te daré la cerviz de todos tus enemigos.
28Lâin tinqßueheb chi sachc xnaßlebeb xban xxiuheb laj heveo, eb laj cananeo joß eb ajcuiß laj heteo ut teßêlelik chêru.
28Yo enviaré la avispa delante de ti, que eche fuera al Heveo, y al Cananeo, y al Hetheo, de delante de ti:
29Lâin incßaß teßcuisi chixjunileb saß junpât. Incßaß tincuisiheb chiru jun chihab re nak incßaß tâcanâk chi mâcßaß cristian ut re ajcuiß nak incßaß teßtâmk saß êyânk li joskß aj xul re li qßuicheß.
29No los echaré de delante de ti en un año, porque no quede la tierra desierta, y se aumenten contra ti las bestias del campo.
30Timil timil tincuisiheb saß li tenamit toj teßtâmk lê ralal êcßajol ut toj têrêchani chi tzßakal li naßajej.
30Poco á poco los echaré de delante de ti, hasta que te multipliques y tomes la tierra por heredad.
31Lâin tinqßue retalil bar tânumekß li nubâl re li naßajej li tinqßue êre. Li nubâl tânumekß cuan cuiß li Caki Palau ut tâcuulak cuan cuiß li palau Mediterráneo li cuan saß xcuênt lix tenamiteb laj filisteo ut tâcuulak cuan cuiß li chaki chßochß ut toj cuan cuiß li nimaß Eufrates. Lâin tinkßaxtesiheb saß êrukß li cuanqueb saß li naßajej aßan, ut lâex tex-isînk reheb aran.
31Y yo pondré tu término desde el mar Bermejo hasta la mar de Palestina, y desde el desierto hasta el río: porque pondré en vuestras manos los moradores de la tierra, y tú los echarás de delante de ti.
32Joßcan nak mêbânu junak contrato riqßuineb li tenamit, chi moco têqßue xcuanquil lix dioseb.Incßaß têcanabeb chi cuânc saß lê naßaj re nak incßaß texqßue chi mâcobc chicuu. Naru nequex-oc chixlokßoninquil lix dioseb, ut riqßuin aßan têtzßek êrib.
32No harás alianza con ellos, ni con sus dioses.
33Incßaß têcanabeb chi cuânc saß lê naßaj re nak incßaß texqßue chi mâcobc chicuu. Naru nequex-oc chixlokßoninquil lix dioseb, ut riqßuin aßan têtzßek êrib.
33En tu tierra no habitarán, no sea que te hagan pecar contra mí sirviendo á sus dioses: porque te será de tropiezo.