1Quicuan cuißchic jun li cueßej saß li naßajej aßan joß nak quicuan junxil nak toj yoßyo laj Abraham. Laj Isaac cô saß li tenamit Gerar li cuan cuiß laj Abimelec. Laj Abimelec, aßan xreyeb laj filisteo.
1Y HUBO hambre en la tierra, además de la primera hambre que fué en los días de Abraham: y fuése Isaac á Abimelech rey de los Filisteos, en Gerar.
2Ut li Kâcuaß Dios quixcßutbesi rib chiru laj Isaac ut quixye re: —Matxic saß li tenamit Egipto. Tatcuânk saß li naßajej li tinye âcue.
2Y apareciósele Jehová, y díjole: No desciendas á Egipto: habita en la tierra que yo te diré;
3Tatcanâk saß li naßajej aßin li cuancat cuiß anakcuan. Lâin tinberesînk âcue ut tatcuosobtesi. Chixjunil li chßochß aßin tinqßue âcue lâat ut reheb ajcuiß lâ cualal âcßajol re nak tâtzßaklok ru li contrato li quinbânu chak najter riqßuin lâ yucuaß, chan li Dios.
3Habita en esta tierra, y seré contigo, y te bendeciré; porque á ti y á tu simiente daré todas estas tierras, y confirmaré el juramento que juré á Abraham tu padre:
4Teßnabalokß lâ cualal âcßajol joß xqßuial li chahim chiru choxa. Chixjunil li chßochß aßin tinqßue chokß reheb lâ cualal âcßajol. Chixjunileb li tenamit li teßcuânk saß ruchichßochß teßosobtesîk saß xcßabaßeb lâ cualal âcßajol, chan.
4Y multiplicaré tu simiente como las estrellas del cielo, y daré á tu simiente todas estas tierras; y todas las gentes de la tierra serán benditas en tu simiente.
5—Tinbânu aßin âcuiqßuin xban nak laj Abraham quixpâb chi anchal xchßôl li cuâtin ut quixbânu li cßaßru naxye lin chakßrab. Quixbânu chixjunil li quinye re, chan li Kâcuaß Dios.
5Por cuanto oyó Abraham mi voz, y guardó mi precepto, mis mandamientos, mis estatutos y mis leyes.
6Ut laj Isaac quicana chi cuânc saß li tenamit Gerar.
6Habitó, pues, Isaac en Gerar.
7Ut eb li cuînk li cuanqueb saß li tenamit aßan queßxpatzß re laj Isaac: —¿Ani li ixk aßan? chanqueb. Laj Isaac quichakßoc ut quixye reheb: —Aßan li cuanab, chan. Quixucuac chixyebal nak lix Rebeca, aßan rixakil xban nak lix Rebeca chßinaßus na-iloc. Aßan quixcßoxla nak mâre teßxcamsi re nak teßxcßam lix Rebeca.
7Y los hombres de aquel lugar le preguntaron acerca de su mujer; y él respondió: Es mi hermana; porque tuvo miedo de decir: Es mi mujer; que tal vez, dijo, los hombres del lugar me matarían por causa de Rebeca; porque era de hermoso aspecto.
8Ac xnumeß chic nabal cutan nak laj Abimelec yô chi iloc saß ventana. Quiril nak laj Isaac yô chixkßalunquil lix Rebeca.
8Y sucedió que, después que él estuvo allí muchos días, Abimelech, rey de los Filisteos, mirando por una ventana, vió á Isaac que jugaba con Rebeca su mujer.
9Laj Abimelec quixbok laj Isaac ut quixye re: —Anakcuan ninnau nak lix Rebeca âcuixakil. ¿Cßaßut nak xaye cue nak âcuanab? chan. Ut laj Isaac quixye re: —Xinye êre chi joßcan xban nak xinxucuac. Xincßoxla nak mâre tinêcamsi xban lix Rebeca, chan.
9Y llamó Abimelech á Isaac, y dijo: He aquí ella es de cierto tu mujer: ¿cómo, pues, dijiste: Es mi hermana? E Isaac le respondió: Porque dije: Quizá moriré por causa de ella.
10Laj Abimelec quixye re laj Isaac: —¿Cßaßut nak xabânu ke chi joßcaßin? —¿Cßaßut nak xoâbalakßi? Cui ta incßaß xkanau nak âcuixakil lix Rebeca, mâre xchapeß raj xban junak li cuînk li cuan saß katenamit. Cui xbânu raj aßin, lâat raj cuan âcue nak xkabânu li mâc aßin, chan.
10Y Abimelech dijo: ¿Por qué nos has hecho esto? Por poco hubiera dormido alguno del pueblo con tu mujer, y hubieras traído sobre nosotros el pecado.
11Ut laj Abimelec quixye reheb chixjunileb li cristian: —Li ani tâchßißchßißînk re li cuînk aßin joß ajcuiß li rixakil tâcamsîk, chan.
11Entonces Abimelech mandó á todo el pueblo, diciendo: El que tocare á este hombre ó á su mujer, de cierto morirá.
12Saß li chihab aßan laj Isaac qui-au saß li naßajej aßan. Ut kßaxal cuißchic nabal li ru li racuîmk li quixxoc xban nak li Kâcuaß Dios quirosobtesi laj Isaac.
12Y sembró Isaac en aquella tierra, y halló aquel año ciento por uno: y bendíjole Jehová.
13Cßajoß nak quitam li cßaßru re. Quibiomoß chi us.
13Y el varón se engrandeció, y fué adelantando y engrandeciéndose, hasta hacerse muy poderoso:
14Cßajoß lix quetômk. Cuanqueb ajcuiß nabal lix môs. Ut eb laj filisteo queßoc chixcakalinquil laj Isaac.
14Y tuvo hato de ovejas, y hato de vacas, y grande apero; y los Filisteos le tuvieron envidia.
15Chixjunil li becbil haß li queßxbec lix môseb laj Abraham xyucuaß laj Isaac, eb laj filisteo queßxbutß chßochß chi saß.
15Y todos los pozos que habían abierto, los criados de Abraham su padre en sus días, los Filisteos los habían cegado y llenado de tierra.
16Ut laj Abimelec quixye re laj Isaac: —Kßaxal us cui tat-êlk saß li katenamit xban nak yô chi nimânc âcuanquil, chan.
16Y dijo Abimelech á Isaac: Apártate de nosotros, porque mucho más poderoso que nosotros te has hecho.
17Ut laj Isaac queßel aran ut cô toj saß li ru takßa re Gerar. Ut aran queßcana chi cuânc.
17E Isaac se fué de allí; y asentó sus tiendas en el valle de Gerar, y habitó allí.
18Laj Isaac quixtakla cuißchic xbecbaleb lix julel li haß li queßxbec nak toj yoßyôk laj Abraham, li queßxbutß eb laj filisteo nak ac xcam laj Abraham. Lix cßabaßeb li qßuebil chak junxil xban laj Abraham, aßan cuißchic quixqßue chokß xcßabaß laj Isaac.
18Y volvió á abrir Isaac los pozos de agua que habían abierto en los días de Abraham su padre, y que los Filisteos habían cegado, muerto Abraham; y llamólos por los nombres que su padre los había llamado.
19Saß jun li cutan eb lix môs laj Isaac yôqueb chixbecbal jun chic lix julel haß saß li ru takßa nak queßxtau jun yußam haß.
19Y los siervos de Isaac cavaron en el valle, y hallaron allí un pozo de aguas vivas.
20Eb laj ilol quetômk re Gerar queßpletic riqßuineb li nequeßiloc re xquetômk laj Isaac. Queßxye reheb: —Li yußam haß aßin, ke lâo, chanqueb. Xban nak queßpletic, laj Isaac quixqßue Esek chokß xcßabaß li yußam haß aßan.
20Y los pastores de Gerar riñeron con los pastores de Isaac, diciendo: El agua es nuestra: por eso llamó el nombre del pozo Esek, porque habían altercado con él.
21Ut lix môs laj Isaac queßxbec jun chic lix julel haß. Ut quicuan cuißchic li plêt chirix lix julel haß aßan. Ut laj Isaac quixqßue Sitna chokß xcßabaß lix julel haß aßan.
21Y abrieron otro pozo, y también riñeron sobre él: y llamó su nombre Sitnah.
22Ut laj Isaac queßel aran ut queßcôeb saß jalan chic naßajej. Ut aran queßxbec jun chic lix julel haß. Aran mâ ani chic queßchßißchßißin re chirix li becbil haß. Laj Isaac quixqßue Rehobot chokß xcßabaß li becbil haß aßan. Ut laj Isaac quixye: —Anakcuan li Kâcuaß Dios xoxtenkßa chixtaubal jun li kanaßaj châbil. Sa chic tocuânk arin ut tâcuânk chixjunil li cßaßru ke, chan.
22Y apartóse de allí, y abrió otro pozo, y no riñeron sobre él: y llamó su nombre Rehoboth, y dijo: Porque ahora nos ha hecho ensanchar Jehová y fructificaremos en la tierra.
23Ut laj Isaac cô saß li naßajej Beerseba.
23Y de allí subió á Beer-seba.
24Saß li kßojyîn aßan li Kâcuaß Dios quixcßutbesi rib chiru laj Isaac ut quixye re: —Lâin li Kâcuaß Dios li quinixlokßoni chak laj Abraham lâ yucuaß. Matxucuac. Lâin junelic tin-ilok âcue ut tatincuosobtesi. Ut tebinqßue ajcuiß chi qßuiânc lâ cualal âcßajol. Tinbânu aßin âcuiqßuin xban nak joßcaßin quinyechißi chak re laj Abraham junxil, chan li Dios.
24Y apareciósele Jehová aquella noche, y dijo: Yo soy el Dios de Abraham tu padre: no temas, que yo soy contigo, y yo te bendeciré, y multiplicaré tu simiente por amor de Abraham mi siervo.
25Ut laj Isaac quixtus li pec ut quixyîb jun lix artal ut quixlokßoni li Kâcuaß Dios. Laj Isaac quixyîb ajcuiß lix muhebâl re nak tâcuânk aran. Ut eb lix môs laj Isaac queßxbec aran jun chic lix julel haß.
25Y edificó allí un altar, é invocó el nombre de Jehová, y tendió allí su tienda: y abrieron allí los siervos de Isaac un pozo.
26Saß jun li cutan laj Abimelec qui-el Gerar ut cô Beerseba chi âtinac riqßuin laj Isaac. Quixcßam jun li ramîg chirix aj Ahuzat xcßabaß ut quixcßam ajcuiß laj Ficol li nataklan reheb lix soldados.
26Y Abimelech vino á él desde Gerar, y Ahuzzath, amigo suyo, y Phicol, capitán de su ejército.
27Laj Isaac quixye reheb: —¿Cßaßut nak xexchal arin cuiqßuin? Julticak êre nak xicß quinêril nak quinêrisi chak saß êyânk, chan.
27Y díjoles Isaac: ¿Por qué venís á mí, pues que me habéis aborrecido, y me echasteis de entre vosotros?
28Eb aßan queßchakßoc ut queßxye re: —Lâo xkil nak li Kâcuaß Dios yô châtenkßanquil. Ut xkaye chi kibil kib nak takabânu junak li contrato âcuiqßuin.
28Y ellos respondieron: Hemos visto que Jehová es contigo; y dijimos: Haya ahora juramento entre nosotros, entre nosotros y ti, y haremos alianza contigo:
29Mêbânu li incßaß us kiqßuin. Lâo mâcßaß kabânu chak êre. Junes usilal kabânu chak êriqßuin. Saß xyâlal catkisi saß kayânk. Ut anakcuan lâat osobtesinbilat xban li Kâcuaß Dios, chan laj Abimelec.
29Que no nos hagas mal, como nosotros no te hemos tocado, y como solamente te hemos hecho bien, y te enviamos en paz: tú ahora, bendito de Jehová.
30Ut laj Isaac quixbânu jun li ninkße. Eb aßan queßcuaßac ut queßucßac.
30Entonces él les hizo banquete, y comieron y bebieron.
31Joß cuulajak chic ekßela nak queßsakêu, queßxbânu jun li contrato chi ribileb rib. Laj Isaac queßxchakßrabi rib saß usilal. Ut eb aßan queßcôeb.
31Y se levantaron de madrugada, y juraron el uno al otro; é Isaac los despidió, y ellos se partieron de él en paz.
32Saß ajcuiß li cutan aßan lix môseb laj Isaac queßcuulac riqßuin ut queßxye re nak queßxbec jun chic lix julel li haß. Queßxye re, —Anakcuan xkatau li haß, chanqueb.
32Y en aquel día sucedió que vinieron los criados de Isaac, y diéronle nuevas acerca del pozo que habían abierto, y le dijeron: Agua hemos hallado.
33Ut laj Isaac quixqßue Seba chokß xcßabaß li haß aßan. Ut chalen anakcuan, Beerseba nayeman re li tenamit aßan li queßxtau cuiß li haß.
33Y llamólo Seba: por cuya causa el nombre de aquella ciudad es Beer-seba hasta este día.
34Caßcßâl chihab cuan re laj Esaú nak quixcßam lix Judit chokß rixakil. Lix Judit aßan xrabin laj Beeri laj hitita. Ut quixcßam ajcuiß chokß rixakil lix Basemat, lix rabin laj Elón laj hitita.Cßajoß li raylal queßxcßul laj Isaac ut lix Rebeca xbaneb li rixakil laj Esaú.
34Y cuando Esaú fué de cuarenta años, tomó por mujer á Judith hija de Beeri Hetheo, y á Basemat hija de Elón Hetheo:
35Cßajoß li raylal queßxcßul laj Isaac ut lix Rebeca xbaneb li rixakil laj Esaú.
35Y fueron amargura de espíritu á Isaac y á Rebeca.