Kekchi

Spanish: Reina Valera (1909)

Genesis

27

1Nak ac tîx chic chi us laj Isaac, quimoy li xnakß ru ut incßaß chic sa na-iloc. Saß jun li cutan laj Isaac quixbok li xbên ralal. Aßan laj Esaú. Quixye re: —At cualal.— Laj Esaú quichakßoc ut quixye re: —Cueßquin.—
1Y ACONTECIO que cuando hubo Isaac envejecido, y sus ojos se ofuscaron quedando sin vista, llamó á Esaú, su hijo el mayor, y díjole: Mi hijo. Y él respondió: Heme aquí.
2Laj Isaac quixye re: —Lâat nacanau nak tîxin chic. Mâre chi sêb nincam.
2Y él dijo: He aquí ya soy viejo, no sé el día de mi muerte:
3Anakcuan tatxic saß qßuicheß chi yohoc. Cßam li cßaßru âcue tâcßanjelak re xcamsinquil li xul. Tâcßam chak chokß cue li cßaßru tâcamsi.
3Toma, pues, ahora tus armas, tu aljaba y tu arco, y sal al campo, y cógeme caza;
4Ut tâyîb caßchßinak lin tzacaêmk li nacuulac chicuu. Nak ac xincuaßac, lâin tatcuosobtesi nak toj yoßyôquin, chan laj Isaac re laj Esaú.
4Y hazme un guisado, como yo gusto, y tráeme lo, y comeré: para que te bendiga mi alma antes que muera.
5Lix Rebeca quirabi li cßaßru quixye laj Isaac re laj Esaú. Laj Esaú cô saß qßuicheß chi yohoc re nak tixcamsi chak li xul li quiyeheß re xban lix yucuaß.
5Y Rebeca estaba oyendo, cuando hablaba Isaac á Esaú su hijo: y fuése Esaú al campo para coger la caza que había de traer.
6Lix Rebeca quixye re laj Jacob li cßaßru quirabi. —Lâin xcuabi li cßaßru xye lâ yucuaß re lâ cuas.
6Entonces Rebeca habló á Jacob su hijo, diciendo: He aquí yo he oído á tu padre que hablaba con Esaú tu hermano, diciendo:
7Lâ yucuaß xye re, “Ayu chi yohoc ut tâcßam chak junak li xul re nak tâyîb lin tzacaêmk. Tincuaßak ut lâin tatcuosobtesi chiru li Kâcuaß Dios nak toj yoßyôquin,” chan lâ yucuaß re laj Esaú.
7Tráeme caza, y hazme un guisado, para que coma, y te bendiga delante de Jehová antes que yo muera.
8Anakcuan, Jacob, bânu li cßaßru tinye âcue.
8Ahora pues, hijo mío, obedece á mi voz en lo que te mando;
9Ayu cuanqueb cuiß li quetômk ut tâcßam chak cuibak li châbil chibât li toj sâjeb. Riqßuineb aßan lâin tinyîb xtibel xcua lâ yucuaß li nacuulac chiru.
9Ve ahora al ganado, y tráeme de allí dos buenos cabritos de las cabras, y haré de ellos viandas para tu padre, como él gusta;
10Ut lâat tatxic chixqßuebal li tzacaêmk aßan re lâ yucuaß. Ut aßan tixtzaca ut tatrosobtesi nak toj mâjiß nacam, chan lix Rebeca.
10Y tú las llevarás á tu padre, y comerá, para que te bendiga antes de su muerte.
11Laj Jacob quixye re: —Li cuas kßol is rix ut lâin moco kßol is ta cuix.
11Y Jacob dijo á Rebeca su madre: He aquí Esaú mi hermano es hombre velloso, y yo lampiño:
12Mâre tinixmâyu lin yucuaß ut tixnau nak yôquin chixbalakßinquil. Mâre mâcuaß chic cuosobtesinquil tinbok chak saß inbên. Mâre intzßektânanquil li tâchâlk saß inbên, chan laj Jacob.
12Quizá me tentará mi padre, y me tendrá por burlador, y traeré sobre mí maldición y no bendición.
13Ut lix naß quixye re: —Matcßoxlac chirix aßan. Lâin chincßuluk re li raylal aßan. Lâat bânu li cßaßru yôquin chixyebal âcue. Cßameb chak li chibât li xinye âcue, chan re laj Jacob.
13Y su madre respondió: Hijo mío, sobre mí tu maldición: solamente obedece á mi voz, y ve y tráemelos.
14Laj Jacob cô chixcßambaleb li chibât ut quixkßaxtesi saß rukß lix naß. Ut lix naß quixyîb li tibel cua li nacuulac chiru lix yucuaß laj Jacob.
14Entonces él fué, y tomó, y trájolos á su madre: y su madre hizo guisados, como su padre gustaba.
15Lix Rebeca quirisi chak li rakß laj Esaú li kßaxal châbil li xocxo xban, ut quixqßue chirix laj Jacob li îtzßinbej.
15Y tomó Rebeca los vestidos de Esaú su hijo mayor, los preciosos, que ella tenía en casa, y vistió á Jacob su hijo menor:
16Ut quixbat rix li chibât chiru lix tel laj Jacob joß ajcuiß chirix xcux.
16E hízole vestir sobre sus manos y sobre la cerviz donde no tenía vello, las pieles de los cabritos de las cabras;
17Ut quixkßaxtesi li tibel cua joß ajcuiß li caxlan cua saß rukß laj Jacob.
17Y entregó los guisados y el pan que había aderezado, en mano de Jacob su hijo.
18Laj Jacob cô cuan cuiß lix yucuaß ut quixye re: —At inyucuaß, chan. Laj Isaac quixye re: —Cueßquin. ¿Anihat lâat? ¿Ma lâat laj Esaú? chan.
18Y él fué á su padre, y dijo: Padre mío: y él respondió: Heme aquí, ¿quién eres, hijo mío?
19Laj Jacob quixye re lix yucuaß: —Lâin li xbên âcualal. Xinbânu li cßaßru xaye cue. Cueß lix tibel âcua li xinyo chak. Bânu usilal. Tatcuaßak ut tinâcuosobtesi, chan laj Jacob.
19Y Jacob dijo á su padre: Yo soy Esaú tu primogénito; he hecho como me dijiste: levántate ahora, y siéntate, y come de mi caza, para que me bendiga tu alma.
20Laj Isaac quixye re: —At cualal, ¿ma saß junpât xatau chak li xinpatzß âcue? chan. Ut laj Jacob quichakßoc ut quixye re, —Li Kâcuaß Dios li nacalokßoni, aßan xtenkßan cue chixtaubal chi junpât, chan.
20Entonces Isaac dijo á su hijo: ¿Cómo es que la hallaste tan presto, hijo mío? Y él respondió: Porque Jehová tu Dios hizo que se encontrase delante de mí.
21Laj Isaac quixye re: —Jilon chak chincßatk re nak tinmâyu ru lâ tel, at cualal. ¿Ma lâat na tzßakal laj Esaú li cualal? chan.
21E Isaac dijo á Jacob: Acércate ahora, y te palparé, hijo mío, por si eres mi hijo Esaú ó no.
22Laj Jacob quijiloc chixcßatk lix yucuaß. Laj Isaac quixmâyu ru lix tel ut quixye re: —Lâin nacuabi nak lix yâb lâ cux, aßan xyâb xcux laj Jacob, ut lâ tel, aßan xtel laj Esaú nak nacuecßa, chan.
22Y llegóse Jacob á su padre Isaac; y él le palpó, y dijo: La voz es la voz de Jacob, mas las manos, las manos de Esaú.
23Laj Isaac incßaß quixnau ru laj Jacob xban nak lix tel kßol is ru joß lix tel laj Esaú. Nak ac oc re chirosobtesinquil laj Jacob,
23Y no le conoció, porque sus manos eran vellosas como las manos de Esaú: y le bendijo.
24laj Isaac quixye cuißchic re: —Ye cue, ¿ma relic chi yâl nak lâat laj Esaú, li cualal? chan. Ut laj Jacob quichakßoc ut quixye re: —Lâin laj Esaú lâ cualal, chan.
24Y dijo: ¿Eres tú mi hijo Esaú? Y él respondió: Yo soy.
25Laj Isaac quixye re: —Qßue cue lix tibel lin cua li xayo chak. Tincuaßak ut chirix aßan tatcuosobtesi, chan. Laj Jacob quixqßue re lix tibel xcua. Quixqßue ajcuiß lix vino. Ut laj Isaac quixtzaca li quiqßueheß re.
25Y dijo: Acércamela, y comeré de la caza de mi hijo, para que te bendiga mi alma; y él se la acercó, y comió: trájole también vino, y bebió.
26Ut quixye re: —Anakcuan tatjilok chak cuiqßuin ut tâcuutzß li cuu, at cualal, chan.
26Y díjole Isaac su padre: Acércate ahora, y bésame, hijo mío.
27Laj Jacob quijiloc chixcßatk ut quirutzß ru lix yucuaß. Laj Isaac quirutzß xbôc li rakß. Ut quirosobtesi laj Jacob ut quixye: —Lix bôc li rakß li cualal, aßan joß xbôc li qßuicheß li quirosobtesi chak li Kâcuaß Dios.
27Y él se llegó, y le besó; y olió Isaac el olor de sus vestidos, y le bendijo, y dijo: Mira, el olor de mi hijo Como el olor del campo que Jehová ha bendecido:
28Aß taxak li Kâcuaß Dios tixqßue chak li hab saß xbên lâ cuacuîmk. Tixqßue ajcuiß âcue li châbil chßochß re nak sa talajeßqßuik lâ cuacuîmk joß ajcuiß lâ quißil kßên.
28Dios, pues, te dé del rocío del cielo, Y de las grosuras de la tierra, Y abundancia de trigo y de mosto.
29Nimak taxak lâ cuanquil saß xbêneb lix nînkal tenamit. Joß ajcuiß saß xbêneb lâ cuechßalal. Eb li ralal xcßajol lâ naß oxlokß taxak tateßril. Li ani tâtzßektânânk âcue, tzßektânanbilak ajcuiß aßan. Ut ani tâbânûnk usilal âcue, usilal ajcuiß tâuxk re aßan, chan laj Isaac.
29Sírvante pueblos, Y naciones se inclinen á ti: Sé señor de tus hermanos, E inclínense á ti los hijos de tu madre: Malditos los que te maldijeren, Y benditos los que te bendijeren.
30Nak quirakeß rosobtesinquil laj Jacob, qui-el riqßuin lix yucuaß. Junpât relic laj Jacob nak quisukßi chak laj Esaú chi yohoc.
30Y aconteció, luego que hubo Isaac acabado de bendecir á Jacob, y apenas había salido Jacob de delante de Isaac su padre, que Esaú su hermano vino de su caza.
31Laj Esaú quixyîb ajcuiß lix tibel xcua lix yucuaß ut quixcßam riqßuin. Quixye re: —Bânu usilal, tatcuaßak. Cueß lix tibel âcua li xinyo chak. Nak tatrakekß chi cuaßac, tinâcuosobtesi, chan laj Esaú.
31E hizo él también guisados, y trajo á su padre, y díjole: Levántese mi padre, y coma de la caza de su hijo, para que me bendiga tu alma.
32Laj Isaac quixye re: —¿Anihat lâat?— Laj Esaú quixye re: —Lâin laj Esaú li xbên âcualal, chan.
32Entonces Isaac su padre le dijo: ¿Quién eres tú? Y él dijo: Yo soy tu hijo, tu primogénito, Esaú.
33Laj Isaac quisach xchßôl ut nasicsot. Quixye re: —¿Ut ani li xcßamoc chak re lin tzacaêmk xbên cua? Lâin xintzaca chixjunil li xcßam chak nak toj mâjiß nacatcßulun lâat. Lâin xincuosobtesi ut aßan osobtesinbil chic anakcuan, chan.
33Y Estremecióse Isaac con grande estremecimiento, y dijo: ¿Quién es el que vino aquí, que cogió caza, y me trajo, y comí de todo antes que vinieses? Yo le bendije, y será bendito.
34Nak quirabi li cßaßru quixye lix yucuaß, laj Esaú quixjap re chi yâbac xban xrahil saß xchßôl. Ut quixtzßâma chiru lix yucuaß: —Chinâcuosobtesi ajcuiß lâin, at inyucuaß, chan.
34Como Esaú oyó las palabras de su padre clamó con una muy grande y muy amarga exclamación, y le dijo: Bendíceme también á mí, padre mío.
35Laj Isaac quixye re: —Xcßulun lâ cuîtzßin ut aßan xinixbalakßi ut xmakß châcuu lâ cuosobtesinquil li xinqßue raj âcue, chan.
35Y él dijo: Vino tu hermano con engaño, y tomó tu bendición.
36Laj Esaú quixye re lix yucuaß: —Mâre xban aßan nak xeqßue aj Jacob chokß xcßabaß. Ac xcaß sut xbânunquil cue chi joßcaßin. Xbên cua quixmakß chicuu li primogenitura. Ut anakcuan xmakß cuißchic chicuu li usilal li oc raj cue xcßulbal riqßuin li Dios. ¿Ma incßaß ta biß naru tinâcuosobtesi ajcuiß lâin? chan laj Esaú.
36Y él respondió: Bien llamaron su nombre Jacob, que ya me ha engañado dos veces; alzóse con mi primogenitura, y he aquí ahora ha tomado mi bendición. Y dijo: ¿No has guardado bendición para mí?
37Laj Isaac quixye re: —Laj Jacob, aßan chic nimâk xcuanquil châcuu. Chixjunileb chic li rechßalal teßcßanjelak chiru. Xincuosobtesi aßan re nak teßûchînk chi us li racuîmk joß ajcuiß lix quißil kßên. Anakcuan, ¿cßaß ta chic ru tinbânu âcue lâat, at cualal? chan.
37Isaac respondió y dijo á Esaú: He aquí yo le he puesto por señor tuyo, y le he dado por siervos á todos sus hermanos: de trigo y de vino le he provisto: ¿qué, pues, te haré á ti ahora, hijo mío?
38Laj Esaú quixye re lix yucuaß: —¿Ma chi tîc incßaß tatrûk chicuosobtesinquil? Bânu usilal, at inyucuaß, chinâcuosobtesi taxak, chan. Ut laj Esaú quixjap re chi yâbac.
38Y Esaú respondió á su padre: ¿No tienes más que una sola bendición, padre mío? bendíceme también á mí, padre mío. Y alzó Esaú su voz, y lloró.
39Laj Isaac quichakßoc ut quixye re: —Incßaß tatcuânk saß châbil chßochß chi moco tixqßue li hab saß xbên lâ chßochß.
39Entonces Isaac su padre habló y díjole: He aquí será tu habitación en grosuras de la tierra, Y del rocío de los cielos de arriba;
40Ut riqßuin pletic tâcol rix lâ yußam chi junelic. Lâat tatcßanjelak chiru lâ cuîtzßin. Abanan tâcuulak xkßehil nak lâat tâcol âcuib chiru ut incßaß chic tatcuânk rubel xcuanquil. Joßcaßin ajcuiß teßxcßul eb lâ cualal âcßajol, chan laj Isaac re laj Esaú.
40Y por tu espada vivirás, y á tu hermano servirás: Y sucederá cuando te enseñorees, Que descargarás su yugo de tu cerviz.
41Cßajoß nak quijoskßoß laj Esaú saß xbên laj Jacob xban nak qui-osobtesîc xban lix yucuaß. Quixye saß xchßôl: —Chi sêb nacuulac xkßehil nak tâcâmk lin yucuaß. Chirix aßan tincamsi li cuîtzßin, chan laj Esaú.
41Y aborreció Esaú á Jacob por la bendición con que le había bendecido, y dijo en su corazón: Llegarán los días del luto de mi padre, y yo mataré á Jacob mi hermano.
42Lix Rebeca quixnau cßaßru yô chixcßoxlanquil laj Esaú. Quixtakla xbokbal laj Jacob li îtzßinbej. Quixye re: —Qßue retal. Laj Esaú yô chixcßoxlanquil âcamsinquil.
42Y fueron dichas á Rebeca las palabras de Esaú su hijo mayor: y ella envió y llamó á Jacob su hijo menor, y díjole: He aquí, Esaú tu hermano se consuela acerca de ti con la idea de matarte.
43Anakcuan bânu li cßaßru tinye âcue. Yîb li cßaßru âcue ut tatêlelik. Tatxic saß rochoch laj Labán li cuas, li cuan chak saß li tenamit Harán.
43Ahora pues, hijo mío, obedece á mi voz; levántate, y húyete á Labán mi hermano, á Harán.
44Tatcuânk chak riqßuin toj tânumekß xjoskßil lâ cuas.
44Y mora con él algunos días, hasta que el enojo de tu hermano se mitigue;
45Nak acak xnumeß xjoskßil lâ cuas, tâsachk saß xchßôl li cßaßru xabânu re. Tojoßnak lâin tintakla âcßambal. Incßaß nacuaj texinsach chêcabichal, chan lix Rebeca re laj Jacob.Joßcan nak lix Rebeca cô chi âtinac riqßuin laj Isaac ut quixye re: —Lâin xintitzß xbaneb li rixakil laj Esaú. Eb aßan aj hitita. Cui laj Jacob naxcßam junak li ixk aj hitita chokß rixakil, ¿cßaßru aj e nak cuânkin arin? Us raj nak tincâmk, chan lix Rebeca re laj Isaac.
45Hasta que se aplaque la ira de tu hermano contra ti, y se olvide de lo que le has hecho: yo enviaré entonces, y te traeré de allá: ¿por qué seré privada de vosotros ambos en un día?
46Joßcan nak lix Rebeca cô chi âtinac riqßuin laj Isaac ut quixye re: —Lâin xintitzß xbaneb li rixakil laj Esaú. Eb aßan aj hitita. Cui laj Jacob naxcßam junak li ixk aj hitita chokß rixakil, ¿cßaßru aj e nak cuânkin arin? Us raj nak tincâmk, chan lix Rebeca re laj Isaac.
46Y dijo Rebeca á Isaac: Fastidio tengo de mi vida, á causa de las hijas de Heth. Si Jacob toma mujer de las hijas de Heth, como éstas, de las hijas de esta tierra, ¿para qué quiero la vida?