1Quichakßoc laj Job ut quixye:
1Y RESPONDIO Job, y dijo:
2—Lâin ninnau nak aßan yâl. Abanan, ¿ma naru ta biß tixtîcobresi xchßôl li cuînk chiru li Dios?
2Ciertamente yo conozco que es así: ¿Y cómo se justificará el hombre con Dios?
3Cui junak cuînk târaj xcuechßinquil li Dios mâmin târûk. Cui li Dios tixpatzß jun milak patzßoc re, li cuînk mâ jun târûk tixsume.
3Si quisiere contender con él, No le podrá responder á una cosa de mil.
4Li Dios cuan xnaßleb ut nim xcuanquil. Cau rib. Mâ ani târûk tânumtâk chiru.
4El es sabio de corazón, y poderoso en fortaleza, ¿Quién se endureció contra él, y quedó en paz?
5Nak yô xjoskßil li Dios, narecßasiheb li tzûl saß xnaßajeb. Nequeßukßeß ut mâ ani nanaßoc re ani nabânun re.
5Que arranca los montes con su furor, Y no conocen quién los trastornó:
6Aßan narecßasi li ruchichßochß saß xnaßaj. Ut narecßasi li nacûtun re li ruchichßochß.
6Que remueve la tierra de su lugar, Y hace temblar sus columnas:
7Aßan nabânun re nak li sakße incßaß tâilok. Ut aßan nabânun re nak li chahim incßaß teßlemtzßûnk.
7Que manda al sol, y no sale; Y sella las estrellas:
8Mâ ani quitenkßan re nak quixyîb li choxa. Ut aßan ajcuiß yal re saß xbên li palau.
8El que extiende solo los cielos, Y anda sobre las alturas de la mar:
9Ut aßan ajcuiß quiyîban reheb li chahim, li Osa, li Orión ut Pléyades xcßabaßeb. Ut quixyîb ajcuiß eb li chahim li cuanqueb saß li sur.
9El que hizo el Arcturo, y el Orión, y las Pléyadas, Y los lugares secretos del mediodía:
10Aßan kßaxal nim xcuanquil chixbânunquil li sachba chßôlej. Ut mâ ani nataßoc ru li cßaßak re ru naxbânu.
10El que hace cosas grandes é incomprensibles, Y maravillosas, sin número.
11Li Kâcuaß naru nanumeß chicuu ut incßaß tincuil ru. Naru nanumeß nachß cuiqßuin ut lâin incßaß tinqßue retal.
11He aquí que él pasará delante de mí, y yo no lo veré; Y pasará, y no lo entenderé.
12Cui li Dios narisi li cßaßak re ru chiru li junjûnk, ¿ma naru ta biß takaye nak incßaß? ¿Ma cuan ta biß junak târûk tixye nak incßaß us naxbânu?
12He aquí, arrebatará; ¿quién le hará restituir? ¿Quién le dirá, Qué haces?
13Nak li Dios najoskßoß moco nanumeß ta lix joskßil chi junpât. Ut eb li kßaxal kßetkßeteb nequeßxcubsi ribeb rubel xcuanquil.
13Dios no tornará atrás su ira, Y debajo de él se encorvan los que ayudan á los soberbios.
14¿Ma naru ta biß tintau âtin re tincuechßi cuiß li Dios?
14¿Cuánto menos le responderé yo, Y hablaré con él palabras estudiadas?
15Usta lâin mâcßaß inmâc, incßaß naru tinsume. Aßan narakoc âtin saß inbên. Caßaj cuiß li cßaßru nintzßâma chiru, aßan nak târuxtâna cuu.
15Que aunque fuese yo justo, no responderé; Antes habré de rogar á mi juez.
16Usta ta li Dios târabi li cßaßru nintzßâma chiru, incßaß ninpâb nak tixsume ta lin tij.
16Que si yo le invocase, y él me respondiese, Aun no creeré que haya escuchado mi voz.
17Tixtakla chak nabal li raylal saß inbên. Chanchan nak nachal li câk-sut-ikß. Ut kßaxal raj cuißchic tânimânk li raylal li yôquin chixcßulbal chi mâcßaß inmâc.
17Porque me ha quebrado con tempestad, Y ha aumentado mis heridas sin causa.
18Junes rahil chßôlej yôquin chixcßulbal. Incßaß niquinixqßue chi hilânc caßchßinak.
18No me ha concedido que tome mi aliento; Mas hame hartado de amarguras.
19Cui toâtinak chirix ani nim xcuanquil, aßan li kßaxal nim xcuanquil. ¿Ma naru ta biß xcßambal aßan riqßuin laj rakol âtin? Aßan ban li narakoc âtin saß tîquilal.
19Si habláremos de su potencia, fuerte por cierto es; Si de juicio, ¿quién me emplazará?
20Cui lâin tinye nak châbilin ut tîc inchßôl, aß ajcuiß li cßaßru tinye, aßan tâyehok re nak cuan inmâc ut incßaß us innaßleb.
20Si yo me justificare, me condenará mi boca; Si me dijere perfecto, esto me hará inicuo.
21Lâin mâcßaß inmâc. Abanan aßan mâcßaß nacuaj re. Xintitzß ajcuiß chi cuânc saß ruchichßochß.
21Bien que yo fuese íntegro, no conozco mi alma: Reprocharé mi vida.
22Lâin nincßoxla nak chixjunil juntakßêt. Li Dios naxsach ru li cuan xmâc ut naxsach ajcuiß ru li mâcßaß xmâc.
22Una cosa resta que yo diga: Al perfecto y al impío él los consume.
23Cui junak cristian mâcßaß xmâc nacam chi mâcßaß saß xchßôl xban li raylal naxcßul, li Dios naxseße li raylal li naxcßul.
23Si azote mata de presto, Ríese de la prueba de los inocentes.
24Aßan naxkßaxtesi li ruchichßochß saß rukßeb li incßaß useb xnaßleb. Ut aßan ajcuiß nabânun re nak eb li nequeßrakoc âtin incßaß nequeßxbânu saß xyâlal. Cui mâcuaß aßan nabânun re, ¿ani chic nabânun re chi joßcanan?
24La tierra es entregada en manos de los impíos, Y él cubre el rostro de sus jueces. Si no es él, ¿quién es? ¿dónde está?
25Saß junpât yô chi numecß lin cutan. Yôquin chi osocß chi incßaß xincuan saß sahil chßôlej.
25Mis días han sido más ligeros que un correo; Huyeron, y no vieron el bien.
26Yô chi xic lin yußam joß nak nequeßxic li jucub saß junpât, malaj ut joß nak naxcut rib li cßuch saß xbên lix tib.
26Pasaron cual navíos veloces: Como el águila que se arroja á la comida.
27Cui lâin tinye nak tincanab xcßoxlanquil li raylal li yôquin chixcßulbal ut tincßut nak sa saß inchßôl,
27Si digo: Olvidaré mi queja, Dejaré mi aburrimiento, y esforzaréme:
28abanan chixjunil li raylal naxqßue cuißchic inxiu. Lâin ninnau nak li Dios incßaß tixpâb nak mâcßaß inmâc.
28Contúrbanme todos mis trabajos; Sé que no me darás por libre.
29Cui aßan naxye nak lâin cuan inmâc, ¿cßaßru aj e nak tinyal inkße chixyebal nak mâcßaß inmâc?
29Yo soy impío, ¿Para qué trabajaré en vano?
30Usta xinchßaj cuib chi us riqßuin xabôn, incßaß naru na-el lin mâc. Ut usta ninchßaj cuib riqßuin li lejía, toj cuan ajcuiß lin mâc.
30Aunque me lave con aguas de nieve, Y limpie mis manos con la misma limpieza,
31Chanchan nak li Dios tinixcut saß li jul cuan tzßaj chi saß, ut li cuakß tâyibokß xban intzßajnil.
31Aun me hundirás en el hoyo, Y mis propios vestidos me abominarán.
32Li Dios mâcuaß yal cuînk joß lâin re nak naru tinsume ut tincßam riqßuin junak aj rakol âtin.
32Porque no es hombre como yo, para que yo le responda, Y vengamos juntamente á juicio.
33Us raj nak cuan ta junak aj rakol âtin cuan xcuanquil chi rakoc âtin saß kabên saß cuibal.
33No hay entre nosotros árbitro Que ponga su mano sobre nosotros ambos.
34Ut tixye raj re li Dios nak tixcanab xqßuebal raylal saß inbên ut tixcanab xqßuebal inxiu.Ut naru raj chic tinâtinak chi incßaß tinxucuak ut tinye nak mâcßaß inmâc.
34Quite de sobre mí su vara, Y su terror no me espante.
35Ut naru raj chic tinâtinak chi incßaß tinxucuak ut tinye nak mâcßaß inmâc.
35Entonces hablaré, y no le temeré: Porque así no estoy en mí mismo.