Kekchi

Spanish: Reina Valera (1909)

John

8

1Li Jesús cô sa' li tzûl Olivos.
1Y JESUS se fué al monte de las Olivas.
2Cuulajak chic nak toj ek'ela cô cui'chic sa' li templo. Li q'uila tenamit que'cuulac riq'uin. Ut nak quic'ojla, qui-oc cui'chic chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb.
2Y por la mañana volvió al templo, y todo el pueblo vino á él: y sentado él, los enseñaba.
3Eb laj fariseo ut eb laj tzolol chak'rab que'xc'am riq'uin li Jesús jun li ixk yô chixmuxbal ru xsumlajic nak que'xtau ut coxxe'xxakab chiruheb chixjunileb.
3Entonces los escribas y los Fariseos le traen una mujer tomada en adulterio; y poniéndola en medio,
4Que'xye: -At tzolonel, li ixk a'in yô chixmuxbal ru xsumlajic nak xkatau.
4Dícenle: Maestro, esta mujer ha sido tomada en el mismo hecho, adulterando;
5Sa' li chak'rab li quixq'ue ke laj Moisés naxye nak cutbileb chi pec nak te'camsîk eb li ixk li neque'xmux ru lix sumlajic jo' xbânu li ixk a'in. Ut lâat, ¿c'a'ru nacaye? chanqueb.
5Y en la ley Moisés nos mandó apedrear á las tales: tú pues, ¿qué dices?
6Que'xye re li Jesús chi jo'can yal re rilbal c'a' na ru tixye xban nak yôqueb chixsic'bal c'a'ru te'xjit cui'. Aban li Jesús quixxulub rib ut qui-oc chi tz'îbac chiru ch'och' riq'uin ru'uj ruk'.
6Mas esto decían tentándole, para poder acusarle. Empero Jesús, inclinado hacia abajo, escribía en tierra con el dedo.
7Ut xban nak yôqueb chixpatz'bal, li Jesús quixakli cui'chic ut quixye reheb: -Li ani mâc'a' xmâc sa' êyânk, a'an li xbên li tixcut li pec, chan.
7Y como perseverasen preguntándole, enderezóse, y díjoles: El que de vosotros esté sin pecado, arroje contra ella la piedra el primero.
8Ut quixxulub rib ut qui-oc cui'chic chi tz'îbac chiru ch'och'.
8Y volviéndose á inclinar hacia abajo, escribía en tierra.
9Nak que'rabi li c'a'ru quixye, que'rec'a rib xban nak cuanqueb xmâc ut que'oc chi êlc chi xjûnkaleb. Xbên cua que'el li chêquel cuînk ut chirixeb a'an que'el li toj sâjeb. Quicana xjunes li Jesús ut li ixk xakxo chiru.
9Oyendo, pues, ellos, redargüidos de la conciencia, salíanse uno á uno, comenzando desde los más viejos hasta los postreros: y quedó solo Jesús, y la mujer que estaba en medio.
10Li Jesús quixakli cui'chic ut quixye re li ixk: -¿Bar cuanqueb li yôqueb chi jitoc âcue? ¿Ma mâ ani xq'uehoc âcue chixtojbal âmâc? chan.
10Y enderezándose Jesús, y no viendo á nadie más que á la mujer, díjole: ¿Mujer, dónde están los que te acusaban? ¿Ninguno te ha condenado?
11Ut li ixk quixye re: -Mâ jun, Kâcua'.- Ut li Jesús quixye re: -Chi moco lâin tatinq'ue chixtojbal âmâc. Ayu ut matmâcob chic, chan.
11Y ella dijo: Señor, ninguno. Entonces Jesús le dijo: Ni yo te condeno: vete, y no peques más.
12Li Jesús quiâtinac cui'chic riq'uineb li tenamit ut quixye reheb: -Lâin lix cutan saken li ruchich'och'. Li ani tâpâbânk cue lâin, inc'a' chic tâcuânk sa' xk'ojyînal ru li mâc. Tâcuânk ban sa' cutan saken ut tâcuânk xyu'am chi junelic, chan.
12Y hablóles Jesús otra vez, diciendo: Yo soy la luz del mundo: el que me sigue, no andará en tinieblas, mas tendrá la lumbre de la vida.
13Ut eb laj fariseo que'xye re: -Mâc'a' na-oc cui' li c'a'ru yôcat chixyebal xban nak châcuix ajcui' lâat yôcat chi âtinac, chanqueb.
13Entonces los Fariseos le dijeron: Tú de ti mismo das testimonio: tu testimonio no es verdadero.
14Li Jesús quixye reheb: -Cuan xcuanquil li ninye usta yôquin chi âtinac chicuix lâin xban nak tz'akal yâl li ninye. Lâex inc'a' nequenau bar xinchal chak, chi moco nequenau bar tinxic. Ca'aj cui' lâin ninna'oc re bar xinchal chak ut bar tinxic.
14Respondió Jesús, y díjoles: Aunque yo doy testimonio de mí mismo, mi testimonio es verdadero, porque sé de dónde he venido y á dónde voy; mas vosotros no sabéis de dónde vengo, y á dónde voy.
15Lâex nequexrakoc âtin jo' nequeraj lâex êjunes. Lâin mâ ani sa' aj bên yôquin chi rakoc âtin.
15Vosotros según la carne juzgáis; mas yo no juzgo á nadie.
16Abanan cui tinrakok âtin, tinbânu sa' tîquilal xban nak inc'a' ninrakoc âtin injunes. Ninbânu ban jo' naraj lin Yucua' li quitaklan chak cue.
16Y si yo juzgo, mi juicio es verdadero; porque no soy solo, sino yo y el que me envió, el Padre.
17Sa' lê chak'rab tz'îbanbil retalil cui cuan cuibeb li cuînk junaj lix c'a'uxeb riq'uin li c'a'ru te'xye, tento xpâbanquil li râtineb.
17Y en vuestra ley está escrito que el testimonio de dos hombres es verdadero.
18Lâin ninye li yâl chicuix ajcui' lâin. Ut lin Yucua' li quitaklan chak cue, a'an naxch'olob ajcui' li yâl chicuix, chan li Jesús.
18Yo soy el que doy testimonio de mí mismo: y da testimonio de mí el que me envió, el Padre.
19Eb laj fariseo que'chak'oc ut que'xye re: -¿Ani lâ yucua'? chanqueb re. Li Jesús quixye reheb: -Lâex inc'a' nequenau ani lin Yucua' xban nak inc'a' nequenau cuu lâin. Cui ta nequenau cuu lâin, nequenau aj raj cui' ru lin Yucua', chan reheb.
19Y decíanle: ¿Dónde está tu Padre? Respondió Jesús: Ni á mí me conocéis, ni á mi Padre; si á mí me conocieseis, á mi Padre también conocierais.
20Chixjunil a'in quixye li Jesús reheb nak yô chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb li cuanqueb sa' li templo sa' li na'ajej bar neque'xq'ue cui' lix mayejeb. Ut mâ ani quichapoc re xban nak toj mâji' nacuulac xk'ehil.
20Estas palabras habló Jesús en el lugar de las limosnas, enseñando en el templo: y nadie le prendió; porque aun no había venido su hora.
21Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: -Lâin tinxic. Tinêsic' raj chic abanan inc'a' tinêtau xban nak inc'a' târûk texxic bar tinxic cui' lâin. Texcâmk ban sa' lê mâc, chan.
21Y díjoles otra vez Jesús: Yo me voy, y me buscaréis, mas en vuestro pecado moriréis: á donde yo voy, vosotros no podéis venir.
22Ut eb laj judío que'xye: -A'an xye nak inc'a' naru toxic bar tâxic cui' a'an. ¿C'a'ut nak xye ke chi jo'can? ¿Ma yô chixc'oxlanquil xcamsinquil rib? chanqueb.
22Decían entonces los Judíos: ¿Hase de matar á sí mismo, que dice: A donde yo voy, vosotros no podéis venir?
23Li Jesús quixye reheb: -Lâex aj ruchich'och'. Abanan lâin mâcua'in aj ruchich'och'. Lâin sa' choxa xinchal chak.
23Y decíales: Vosotros sois de abajo, yo soy de arriba; vosotros sois de este mundo, yo no soy de este mundo.
24Jo'can nak xinye êre nak texcâmk sa' lê mâc. Lâex texcâmk sa' lê mâc cui inc'a' nequepâb nak lâin ac cuanquin ajcui' chak sa' xticlajic jo' xinye êre, chan li Jesús.
24Por eso os dije que moriréis en vuestros pecados: porque si no creyereis que yo soy, en vuestros pecados moriréis.
25Ut eb a'an que'xye re: -Ye ke. ¿Anihat tz'akal lâat? chanqueb. Li Jesús quixye reheb: -Chalen sa' xticlajic quinye chak êre anihin lâin.
25Y decíanle: ¿Tú quién eres? Entonces Jesús les dijo: El que al principio también os he dicho.
26Nabal li c'a'ak re ru naru tinye raj êre re xrakbal âtin sa' êbên. Li ani quitaklan chak cue, a'an tîc xch'ôl ut naxye li yâl. Li c'a'ru xc'ut chicuu li quitaklan chak cue, a'an li ninye êre lâex li cuanquex sa' ruchich'och', chan.
26Muchas cosas tengo que decir y juzgar de vosotros: mas el que me envió, es verdadero: y yo, lo que he oído de él, esto hablo en el mundo.
27Abanan eb a'an inc'a' que'xtau ru nak li Jesús yô chi âtinac chirix li Acuabej Dios.
27Mas no entendieron que él les hablaba del Padre.
28Ut quixye ajcui' li Jesús reheb: -Nak acak xinêtaksi chiru li cruz re incamsinquil toj aran têq'ue retal nak lâin li taklanbilin chak xban li Dios. Ut tênau nak mâc'a' ninbânu injunes. Li c'a'ru ninye lâin, a'an li quixc'utbesi chicuu lin Yucua'.
28Díjoles pues, Jesús: Cuando levantareis al Hijo del hombre, entonces entenderéis que yo soy, y que nada hago de mí mismo; mas como el Padre me enseñó, esto hablo.
29Li ani quitaklan chak cue, a'an cuan cuiq'uin. A'an inc'a' quinixcanab injunes xban nak lâin junelic ninbânu li c'a'ru naraj a'an, chan li Jesús.
29Porque el que me envió, conmigo está; no me ha dejado solo el Padre; porque yo, lo que á él agrada, hago siempre.
30Nabaleb que'pâban re li Jesús nak que'rabi li c'a'ru quixye.
30Hablando él estas cosas, muchos creyeron en él.
31Li Jesús quiâtinac riq'uineb laj judío li que'pâban re. Quixye reheb: -Cui lâex têbânu li c'a'ru ninye êre, lâexak tz'akal intzolom.
31Y decía Jesús á los Judíos que le habían creído: Si vosotros permaneciereis en mi palabra, seréis verdaderamente mis discípulos;
32Tênau chic lix yâlal. Ut nak acak xenau chic lix yâlal, libre chic cuânkex, chan.
32Y conoceréis la verdad, y la verdad os libertará.
33Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: -Lâo ralal xc'ajol laj Abraham. Mâ jun cua c'ayinbilo chi c'anjelac chiru anihak. ¿C'a'ut nak nacaye nak libre chic cuânko?
33Y respondiéronle: Simiente de Abraham somos, y jamás servimos á nadie: ¿cómo dices tú: Seréis libres?
34Li Jesús quixye reheb: -Relic chi yâl ninye êre nak chixjunileb li neque'xbânu li mâusilal cuanqueb rubel xcuanquil li mâc. Chanchan nak c'ayinbileb chi c'anjelac chiru.
34Jesús les respondió: De cierto, de cierto os digo, que todo aquel que hace pecado, es siervo de pecado.
35Junak c'ayinbil chi c'anjelac moco tâcanâk ta chi junaj cua sa' rochoch lix patrón. A'ut li alalbej, a'an tento nak tâcanâk sa' rochoch chi junaj cua.
35Y el siervo no queda en casa para siempre: el hijo queda para siempre.
36Jo'can nak cui lâin li C'ajolbej tincolok êre chiru li mâc, relic chi yâl libre chic cuânkex.
36Así que, si el Hijo os libertare, seréis verdaderamente libres.
37Lâin ninnau nak lâex xcomonex li ralal xc'ajol laj Abraham. Abanan cuan sa' êyânk li te'raj incamsinquil xban nak inc'a' nacuulac chiruheb li c'a'ru yôquin chixyebal.
37Sé que sois simiente de Abraham, mas procuráis matarme, porque mi palabra no cabe en vosotros.
38Lâin ninye li c'a'ru quixc'ut chicuu lin Yucua'. Ut eb a'an neque'xbânu li c'a'ru quixye reheb lix yucua'eb a'an, chan.
38Yo hablo lo que he visto cerca del Padre; y vosotros hacéis lo que habéis oído cerca de vuestro padre.
39Eb a'an que'xye re: -Laj Abraham, a'an li kaxe'tônil yucua', chanqueb. Li Jesús quixye reheb: -Cui ta lâex ralal xc'ajol laj Abraham, têbânu raj jo' quixbânu laj Abraham. Châbil raj lê na'leb jo' xna'leb a'an nak quicuan.
39Respondieron y dijéronle: Nuestro padre es Abraham. Díceles Jesús: Si fuerais hijos de Abraham, las obras de Abraham harías.
40Abanan lâex têraj incamsinquil xban nak lâin xinye êre lix yâlal jo' quic'utbesîc chicuu xban li Dios Acuabej. Laj Abraham inc'a' quixbânu jo' yôquex lâex.
40Empero ahora procuráis matarme, hombre que os he hablado la verdad, la cual he oído de Dios: no hizo esto Abraham.
41Inc'a' yôquex chixbânunquil li quixye laj Abraham. Yôquex ban chixbânunquil li naxye lê yucua', chan li Jesús. Eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: -Moco lâo ta ralal xc'ajol laj co'bêt. Jun ajcui' li kayucua' cuan. A'an li Dios, chanqueb.
41Vosotros hacéis las obras de vuestro padre. Dijéronle entonces: Nosotros no somos nacidos de fornicación; un padre tenemos, que es Dios.
42Li Jesús quixye reheb: -Cui ta yâl nak li Dios êyucua', niquinêra raj lâin xban nak riq'uin li Dios quinchal chak. Cuanquin arin sa' êyânk. Inc'a' quintakla chak cuib injunes. A' li Dios, a'an li quitaklan chak cue.
42Jesús entonces les dijo: Si vuestro padre fuera Dios, ciertamente me amaríais: porque yo de Dios he salido, y he venido; que no he venido de mí mismo, mas él me envió.
43¿C'a'ut nak inc'a' nequetau ru li c'a'ru ninye? Inc'a' nequec'ul li cuâtin xban nak inc'a' nequeraj rabinquil li c'a'ru yôquin chixyebal.
43¿Por qué no reconocéis mi lenguaje? porque no podéis oir mi palabra.
44Lâex ralal xc'ajol laj tza. A'an li nataklan sa' êbên. Lâex nequebânu li c'a'ru naraj a'an xban nak cuanquex rubel xcuanquil. A'an aj camsinel chalen sa' xticlajic. Inc'a' nacuulac chiru li yâl xban nak a'an aj tic'ti'. Ac re nak natic'ti'ic. A'an li xyucua'il li tic'ti'.
44Vosotros de vuestro padre el diablo sois, y los deseos de vuestro padre queréis cumplir. Él, homicida ha sido desde el principio, y no permaneció en la verdad, porque no hay verdad en él. Cuando habla mentira, de suyo habla; porque es mentiroso, y padre d
45Lâin ninye êre lix yâlal. Jo'can nak inc'a' niquinêpâb.
45Y porque yo digo verdad, no me creéis.
46¿Ma cuan junak sa' êyânk târûk tixye nak cuan inmâc lâin? Cui ninye li yâl, ¿c'a'ut nak inc'a' niquinêpâb?
46¿Quién de vosotros me redarguye de pecado? Pues si digo verdad, ¿por qué vosotros no me creéis?
47Cui ta lâex ralal xc'ajol li Dios, nequepâb raj li c'a'ru naxye. Abanan lâex mâcua'ex ralal xc'ajol li Dios. Jo'can nak inc'a' nequeraj rabinquil li c'a'ru naxye, chan li Jesús.
47El que es de Dios, las palabras de Dios oye: por esto no las oís vosotros, porque no sois de Dios.
48Que'chak'oc eb laj judío ut que'xye re: -Yâl ajcui' nacaye. Samaria lâ tenamit ut cuan mâus aj musik'ej âcuiq'uin, chanqueb.
48Respondieron entonces los Judíos, y dijéronle: ¿No decimos bien nosotros, que tú eres Samaritano, y tienes demonio?
49Li Jesús quixye reheb: -Mâc'a' mâus aj musik'ej cuiq'uin. Li c'a'ru yôquin chixbânunquil lâin, a'an xq'uebal xlok'al lin Yucua'. Abanan lâex niquinêtz'ektâna.
49Respondió Jesús: Yo no tengo demonio, antes honro á mi Padre; y vosotros me habéis deshonrado.
50Lâin inc'a' ninsic' inlok'al. Abanan cuan jun naraj nak tâq'uehek' inlok'al. Ut a'an li târakok âtin sa' êbên xban nak yôquex chintz'ektânanquil.
50Y no busco mi gloria: hay quien la busque, y juzgue.
51Relic chi yâl ninye êre nak li ani tixbânu li c'a'ru ninye, li jun a'an inc'a' tâcâmk, chan.
51De cierto, de cierto os digo, que el que guardare mi palabra, no verá muerte para siempre.
52Eb laj judío que'chak'oc ut que'xye: -Anakcuan nakanau chi tz'akal nak cuan mâus aj musik'ej âcuiq'uin. Laj Abraham quicam ut que'cam ajcui' eb li profeta. Abanan lâat nacaye nak li ani tâbânûnk re li c'a'ru nacaye inc'a' tâcâmk.
52Entonces los Judíos le dijeron: Ahora conocemos que tienes demonio. Abraham murió, y los profetas, y tú dices: El que guardare mi palabra, no gustará muerte para siempre.
53¿Ma k'axal nim ta bi' âcuanquil lâat chiru laj Abraham li kaxe'tônil yucua'? A'an quicam ut que'cam ajcui' li profeta. ¿Anihat lâat nak nacaye chi jo'can? chanqueb re.
53¿Eres tú mayor que nuestro padre Abraham, el cual murió? y los profetas murieron: ¿quién te haces á ti mismo?
54Li Jesús quixye reheb: -Cui lâin tinq'ue inlok'al injunes, mâc'a' na-oc cui' lin lok'al. Li naq'uehoc lin lok'al, a'an lin Yucua' li nequeye lâex nak a'an lê Dios.
54Respondió Jesús: Si yo me glorifico á mí mismo, mi gloria es nada: mi Padre es el que me glorifica; el que vosotros decís que es vuestro Dios;
55Lâex inc'a' nequenau ru a'an. Abanan lâin ninnau ru. Cui ut tinye ta nak inc'a' ninnau ru, lâinak raj aj tic'ti' jo' lâex. Aban lâin ninnau ru ut ninbânu li c'a'ru naxye a'an.
55Y no le conocéis: mas yo le conozco; y si dijere que no le conozco, seré como vosotros mentiroso: mas le conozco, y guardo su palabra.
56Laj Abraham lê xe'tônil yucua' quisaho' sa' xch'ôl nak tinchâlk sa' ruchich'och'. Quiril nak quinc'ulun ut quisaho' sa' xch'ôl xban, chan li Jesús reheb.
56Abraham vuestro padre se gozó por ver mi día; y lo vió, y se gozó.
57Eb a'an que'xye re: -¿Chanru nak xacuil ru laj Abraham? Lâat toj mâji' nacabânu lajêb roxc'âl chihab, chanqueb.
57Dijéronle entonces los Judíos: Aun no tienes cincuenta años, ¿y has visto á Abraham?
58Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -Relic chi yâl tinye êre nak chalen chak sa' xticlajic nak toj mâji' nayo'la laj Abraham, ac cuanquin ajcui' chak lâin, chan li Jesús.C'ajo' nak que'josk'o' ut que'oc raj chixcutinquil chi pec. Abanan li Jesús quixmuk rib chiruheb. Qui-el sa' li templo ut cô.
58Díjoles Jesús: De cierto, de cierto os digo: Antes que Abraham fuese, yo soy.
59C'ajo' nak que'josk'o' ut que'oc raj chixcutinquil chi pec. Abanan li Jesús quixmuk rib chiruheb. Qui-el sa' li templo ut cô.
59Tomaron entonces piedras para tirarle: mas Jesús se encubrió, y salió del templo; y atravesando por medio de ellos, se fué.