1Nak yô chi xic li Jesús, quiril jun li cuînk mutz' ru chalen sa' xyo'lajic.
1Y PASANDO Jesús, vió un hombre ciego desde su nacimiento.
2Eb lix tzolom li Jesús que'xpatz' re: -At tzolonel, ¿c'a'ut nak mutz' ru li cuînk a'in? ¿Ani cuan xmâc? ¿Ma li cuînk a'in malaj ut lix na' xyucua'? chanqueb.
2Y preguntáronle sus discípulos, diciendo: Rabbí, ¿quién pecó, éste ó sus padres, para que naciese ciego?
3Li Jesús quixye: -Mâ ani cuan xmâc. Chi moco a'an, chi moco lix na' xyucua'. A'an xc'ul chi jo'can yal re nak tâc'utbesîk lix cuanquilal li Dios, chan.
3Respondió Jesús: Ni éste pecó, ni sus padres: mas para que las obras de Dios se manifiesten en él.
4Tento nak tinsêba cuib chixbânunquil li c'a'ru naraj li Dios li xtaklan chak cue. Anakcuan xcutanquil xbânunquil xban nak tâcuulak xk'ehil nak mâ ani chic târûk tâc'anjelak.
4Conviéneme obrar las obrar del que me envió, entre tanto que el día dura: la noche viene, cuando nadie puede obrar.
5Nak toj cuânkin sa' ruchich'och', lâin tincutanobresi lix c'a'uxeb li cuanqueb sa' ruchich'och', chan.
5Entre tanto que estuviere en el mundo, luz soy del mundo.
6Nak ac xye a'in, li Jesús quichûbac sa' ch'och'. Riq'uin lix chûb quixyîb li sulul. Ut quixyul sa' rix ru li mutz'.
6Esto dicho, escupió en tierra, é hizo lodo con la saliva, y untó con el lodo sobre los ojos del ciego,
7Ut quixye re: -Ayu. Ch'aj chak lâ cuu sa' li ha' Siloé, chan. Siloé naraj naxye "taklanbil chak". Li mutz' cô ut quixch'aj chak li ru ut na-iloc chic nak quisuk'i chak.
7Y díjole: Ve, lávate en el estanque de Siloé (que significa, si lo interpretares, Enviado). Y fué entonces, y lavóse, y volvió viendo.
8Ut eb li rech cabal ut chixjunileb li neque'na'oc nak mutz' ru, que'xye: -¿Ma mâcua' ta bi' a'an li nac'ojla chire be chixtz'âmanquil c'a'ru re? chanqueb.
8Entonces los vecinos, y los que antes le habían visto que era ciego, decían: ¿no es éste el que se sentaba y mendigaba?
9Ut cuan li que'yehoc: -Yâl. A'an li cuînk, chanqueb. Cuan cui'chic li que'xye: -Chanchan a'an, aban mâcua', chanqueb. Ut li cuînk quixye: -Lâin li cuînk a'an, chan.
9Unos decían: Este es; y otros: A él se parece. El decía: Yo soy.
10Ut que'xye re: -Cui lâat li cuînk a'an, ¿chanru nak xtehon li xnak' âcuu? chanqueb.
10Y dijéronle: ¿Cómo te fueron abiertos los ojos?
11Quichak'oc li cuînk ut quixye reheb: -Li cuînk Jesús xc'aba', quixyîb li sulul. Quixyul sa' rix cuu ut quixye cue nak tinxic chi ch'ajoc sa' li ha' Siloé. Jo'can nak côin ut quinch'aj li cuu ut anakcuan nin-iloc chic, chan li cuînk.
11Respondió él y dijo: El hombre que se llama Jesús, hizo lodo, y me untó los ojos, y me dijo: Ve al Siloé, y lávate: y fuí, y me lavé, y recibí la vista.
12Ut que'xye re: -¿Bar cuan li cuînk a'an? chanqueb. Ut li cuînk quixye reheb: -Inc'a' ninnau bar cuan, chan.
12Entonces le dijeron: ¿Dónde está aquél? El dijo: No sé.
13Ut que'xc'am riq'uineb laj fariseo li cuînk li mutz' nak quicuan,
13Llevaron á los Fariseos al que antes había sido ciego.
14xban nak li Jesús quixyîb li sulul sa' li hilobâl cutan ut quixq'ue chi iloc li mutz'.
14Y era sábado cuando Jesús había hecho el lodo, y le había abierto los ojos.
15Ut eb laj fariseo que'xpatz' cui'chic re li cuînk chanru nak quiteli li xnak' ru. Li cuînk quixye reheb: -Li Jesús quixq'ue li sulul sa' rix cuu, ut quinch'aj li cuu ut anakcuan nin-iloc chic, chan.
15Y volviéronle á preguntar también los Fariseos de qué manera había recibido la vista. Y él les dijo: Púsome lodo sobre los ojos, y me lavé, y veo.
16Cuanqueb laj fariseo que'xye: -Li cuînk a'an, li Jesús xc'aba', moco taklanbil ta chak xban li Dios xban nak inc'a' naxq'ue xlok'al li hilobâl cutan, chanqueb. Ut cuanqueb cui'chic que'yehoc re: -¿Chanru nak tixbânu li milagro junak cuînk aj mâc? chanqueb. Xban nak jalan jalânk neque'xc'oxla chirix li Jesús, inc'a' chic junajeb xch'ôleb.
16Entonces unos de los Fariseos decían: Este hombre no es de Dios, que no guarda el sábado. Otros decían: ¿Cómo puede un hombre pecador hacer estas señales? Y había disensión entre ellos.
17Jo'can nak eb laj fariseo que'xpatz' cui'chic re li cuînk, li mutz' nak quicuan. Que'xye re: -Ut lâat, ¿c'a'ru nacaye chirix li cuînk a'in li xq'uehoc âcue chi iloc? chanqueb re. Ut li cuînk quixye reheb: -Lâin ninye nak a'an profeta, chan.
17Vuelven á decir al ciego: ¿Tú, qué dices del que te abrió los ojos? Y él dijo: Que es profeta.
18Ut eb laj judío li neque'taklan inc'a' que'raj xpâbanquil nak li cuînk mutz' junxil ut na-iloc chic. Jo'can nak que'xtakla xbokbal lix na' xyucua'.
18Mas los Judíos no creían de él, que había sido ciego, y hubiese recibido la vista, hasta que llamaron á los padres del que había recibido la vista;
19Ut que'xpatz' reheb: -¿Ma a'in lê ralal? ¿Ma yâl nak mutz' li ru chalen sa' xyo'lajic? ¿Chanru nak na-iloc chic anakcuan? chanqueb.
19Y preguntáronles, diciendo: ¿Es éste vuestro hijo, el que vosotros decís que nació ciego? ¿Cómo, pues, ve ahora?
20Que'chak'oc lix na' xyucua' ut que'xye: -Lâo nakanau nak a'an li kalal. Ut nakanau nak a'an mutz' chalen sa' xyo'lajic.
20Respondiéronles sus padres y dijeron: Sabemos que éste es nuestro hijo, y que nació ciego:
21Abanan inc'a' nakanau ani xtehoc li ru chi moco nakanau chanru nak na-iloc chic. Patz'omak re a'an. Ac cuan xchihab. Tixnau chic xsumenquil a'an, chanqueb.
21Mas cómo vea ahora, no sabemos; ó quién le haya abierto los ojos, nosotros no lo sabemos; él tiene edad, preguntadle á él; él hablará de sí.
22Que'xye chi jo'can lix na' xyucua' xban nak que'xucuac xbaneb li neque'taklan sa' xyânkeb laj judío xban nak ac c'ûbanbil ru xbaneb cui ani tixye nak li Jesús, a'an li Cristo, li jun a'an inc'a' chic tâc'ulek' sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío.
22Esto dijeron sus padres, porque tenían miedo de los Judíos: porque ya los Judíos habían resuelto que si alguno confesase ser él el Mesías, fuese fuera de la sinagoga.
23Jo'can nak lix na' xyucua' que'xye: -A'an ac cuan xchihab. Patz'omak re a'an.-
23Por eso dijeron sus padres: Edad tiene, preguntadle á él.
24Eb laj fariseo que'xbok cui'chic xca' sut li cuînk, li mutz' nak quicuan, ut que'xye re: -Sa' xc'aba' li Dios tâye ke lix yâlal. Lâo nakanau nak li cuînk a'an aj mâc, chanqueb re.
24Así que, volvieron á llamar al hombre que había sido ciego, y dijéronle: Da gloria á Dios: nosotros sabemos que este hombre es pecador.
25Li cuînk, li mutz' nak quicuan, quixye reheb: -Lâin inc'a' ninnau ma aj mâc malaj ut inc'a'. Ca'aj cui' li ninnau lâin nak mutz'in nak xincuan ut anakcuan nin-iloc chic, chan.
25Entonces él respondió, y dijo: Si es pecador, no lo sé: una cosa sé, que habiendo yo sido ciego, ahora veo.
26Ut que'xye cui'chic re: -¿C'a'ru xbânu âcue? ¿Chanru nak xatxq'ue chi iloc? chanqueb.
26Y volviéronle á decir: ¿Qué te hizo? ¿Cómo te abrió los ojos?
27Li cuînk quixye reheb: -Ac xinye êre chanru xbânu nak xinixq'ue chi iloc ut inc'a' xeraj xpâbanquil. ¿C'a'ut nak têraj têrabi cui'chic? ¿Ma têraj ajcui' oc chok' xtzolom lâex? chan reheb.
27Respondióles: Ya os lo he dicho, y no habéis atendido: ¿por qué lo queréis otra vez oir? ¿queréis también vosotros haceros sus discípulos?
28Ut que'xhob li cuînk ut que'xye re: -Lâat xtzolom li cuînk a'an. Lâo inc'a'. Lâo xtzolom laj Moisés, chanqueb re.
28Y le ultrajaron, y dijeron: Tú eres su discípulo; pero nosotros discípulos de Moisés somos.
29-Lâo nakanau nak li Dios quiâtinac riq'uin laj Moisés; abanan li cuînk a'an inc'a' nakanau bar xchal chak, chanqueb.
29Nosotros sabemos que á Moisés habló Dios: mas éste no sabemos de dónde es.
30Li cuînk quixye reheb: -Lâex nequeye nak inc'a' nequenau bar xchal chak li cuînk a'an. Nasach inch'ôl êban xban nak li cuînk a'an xq'uehoc cue chi iloc lâin.
30Respondió aquel hombre, y díjoles: Por cierto, maravillosa cosa es ésta, que vosotros no sabéis de dónde sea, y á mí me abrió los ojos.
31Lâo nakanau nak li Dios inc'a' narabi nak neque'tijoc laj mâc. Narabi ban lix tijeb li neque'xxucua ru ut neque'xbânu li c'a'ru naraj.
31Y sabemos que Dios no oye á los pecadores: mas si alguno es temeroso de Dios, y hace su voluntad, á éste oye.
32Chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och', mâ jun sut qui-abiman nak cuan ta junak cuînk tixte ta xnak' ru junak mutz' chalen sa' xyo'lajic.
32Desde el siglo no fué oído, que abriese alguno los ojos de uno que nació ciego.
33Cui ta inc'a' taklanbil chak xban li Dios li cuînk a'in, mâc'a' raj naru naxbânu, chan li cuînk reheb.
33Si éste no fuera de Dios, no pudiera hacer nada.
34Eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: -Lâat aj mâc chalen chak sa' âyo'lajic. ¿Ma nacac'oxla nak naru tâq'ue kana'leb lâo? chanqueb. Ut que'risi li cuînk sa' xyânkeb ut inc'a' chic que'xc'ul.
34Respondieron, y dijéronle: En pecados eres nacido todo, ¿y tú nos enseñas? Y echáronle fuera.
35Li Jesús quirabi resil li c'a'ru que'xbânu. Nak quixtau li cuînk li quixq'uirtesi, quixye re: -¿Ma nacapâb li Ralal li Dios? chan re.
35Oyó Jesús que le habían echado fuera; y hallándole, díjole: ¿Crees tú en el Hijo de Dios?
36Li cuînk quixye re: -Ye cue ani a'an, Kâcua', re nak târûk tinpâb lâin, chan.
36Respondió él, y dijo: ¿Quién es, Señor, para que crea en él?
37Li Jesús quixye re: -A'an li yôcat chirilbal ru anakcuan. Li Ralal li Dios, a'an lâin li yôquin chi âtinac âcuiq'uin, chan.
37Y díjole Jesús: Y le has visto, y el que habla contigo, él es.
38Li cuînk quixye: -At Kâcua', lâin nacatinpâb, chan ut quixcuik'ib rib chiru ut quixlok'oni.
38Y él dice: Creo, Señor; y adoróle.
39Li Jesús quixye re: -Lâin xinchal sa' ruchich'och' chi rakoc âtin. Lâin tincutanobresi xna'lebeb li inc'a' neque'xtau xyâlal. Ut tinmuk lix yâlal chiruheb li neque'xc'oxla nak cuanqueb xna'leb. Chanchan nak tinq'ueheb chi iloc li inc'a' neque'iloc. Ut tinq'ueheb chi mutz'oc' li neque'iloc, chan li Jesús.
39Y dijo Jesús: Yo, para juicio he venido á este mundo: para que los que no ven, vean; y los que ven, sean cegados.
40Cuanqueb laj fariseo aran ut yôqueb chirabinquil li quixye li Jesús. Eb a'an que'xye re li Jesús: -¿Ma mutz'o' ta bi' lâo nak nacac'oxla lâat? chanqueb.Li Jesús quixye reheb: -Chanchanex mutz'. Cui ta lâex inc'a' nequenau xyâlal, mâc'a' raj êmâc. Abanan cuan êmâc xban nak nequeye nak nequenau xyâlal, chan li Jesús.
40Y ciertos de los Fariseos que estaban con él oyeron esto, y dijéronle: ¿Somos nosotros también ciegos?
41Li Jesús quixye reheb: -Chanchanex mutz'. Cui ta lâex inc'a' nequenau xyâlal, mâc'a' raj êmâc. Abanan cuan êmâc xban nak nequeye nak nequenau xyâlal, chan li Jesús.
41Díjoles Jesús: Si fuerais ciegos, no tuvierais pecado: mas ahora porque decís, Vemos, por tanto vuestro pecado permanece.